Compania CFR Infrastructură a transmis, la solicitarea „Adevărul”, detalii privind evoluția lucrărilor de modernizare a liniei feroviare București – Giurgiu, prima cale ferată construită pe teritoriul Țărilor Române și una dintre cele mai importante conexiuni feroviare ale României cu Bulgaria. Proiectul vizează refacerea completă a unei infrastructuri cu o vechime de peste 160 ani, într-o investiție care urmărește aducerea traseului la standarde europene de viteză, siguranță și interoperabilitate.
Lucrări de modernizare pe linia feroviară București – Giurgiu. FOTO: CFR Infrastructură
Inaugurată în anul 1869, calea ferată București – Giurgiu, a reprezentat timp de mai bine de un secol principala legătură feroviară dintre Capitală, Dunărea și, prin punctul de frontieră Giurgiu – Ruse, către Bulgaria și rețelele feroviare din Europa de Sud Est. În prezent, linia trece prin cea mai amplă etapă de modernizare din istoria sa, care include electrificarea completă, implementarea sistemelor moderne de semnalizare și creșterea vitezei de circulație până la 120 km/h.
Timp de 19 ani, traficul feroviar a fost suspendat pe acest tronson, după prăbușirea podului de la Grădiștea peste Argeș. Reluarea circulației a avut loc abia în iunie 2024, odată cu finalizarea noului pod.
Lucrări majore pe un coridor strategic
Contractul pentru modernizarea liniei București Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră a fost încheiat pe 14 august 2025 cu asocierea RailWorks, formată din firma românească Arcada și Alstom, subsidiara din România a gigantului francez. Valoarea înțelegerii este de 2,1 miliarde de lei, fără TVA, iar finanțarea este asigurată din fonduri europene prin programul CEF 2021 – 2027.
Unul dintre punctele critice ale proiectului este zona localității Daia, unde restricțiile de tonaj au impus, în ultimii ani, devierea trenurilor de marfă pe ruta Videle, cu prelungirea semnificativă a traseelor. Proiectul prevede construirea unui viaduct nou în această zonă, menit să elimine blocajul și să permită circulația directă a trenurilor de marfă către Giurgiu și mai departe spre Bulgaria.
Lucrări realizare a unui zid de sprijin în zona Daia. FOTO: CFR Infrastructură
Pe lângă infrastructura propriu-zisă, lucrările includ modernizarea sistemelor de semnalizare și implementarea sistemului european de management al traficului feroviar ERTMS Nivel 2, standard obligatoriu pe coridoarele rețelei transeuropene de transport TEN T. De asemenea, proiectul prevede construcția unor substații de tracțiune la Jilava și Frătești, precum și implementarea unor măsuri de protecție a faunei de-a lungul traseului.
Potrivit datelor transmise de CFR Infrastructură la solicitarea „Adevărul”, etapa de proiectare pentru întregul obiectiv a fost finalizată integral. Ordinul de începere a lucrărilor a fost emis la 12 mai, iar intervențiile sunt deja în desfășurare pe segmentul Jilava – Frătești.
Magistrala Banatului, în șantier după 150 de ani. Avertismentul unui istoric de artă: „Am cerut ca patru gări să fie cruțate”
Lucrări la terasamente pe calea ferată București – Giurgiu. FOTO: CFR Infrastructură
La aproximativ trei luni de la demararea efectivă a șantierului, progresul fizic general este de 7%. În prezent, lucrările de dezafectare pe intervalul Jilava – Frătești sunt realizate în proporție de aproximativ 65%, fiind necesare pentru eliberarea fronturilor de lucru și asigurarea condițiilor de execuție în siguranță. Termenul contractual de finalizare este stabilit pentru noiembrie 2028.
„Etapa de proiectare, pentru obiectivul de investiții Lotul 2 – Modernizarea liniei CF (București Nord) – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră, a fost finalizată, iar în data de 12.05.2026 s-a emis Ordinul de începere a lucrărilor. Antreprenorul lucrează deja pe intervalul Jilava – Frătești. Termenul contractual pentru finalizarea lucrărilor pe Lotul 2 este noiembrie 2028”, a transmis CFR Infrastructură.
Modernizarea acestui segment va contribui la integrarea sa în rețeaua TEN T și la creșterea capacității de transport între Europa Centrală și regiunea Balcanilor. Pentru România, proiectul are o dublă semnificație, atât economică, prin facilitarea transportului de mărfuri către portul Giurgiu și spre Bulgaria, cât și socială, prin îmbunătățirea mobilității feroviare pentru pasageri pe o rută care leagă Capitala de un important centru urban și zonă economică.
Scurt istoric al căii ferate București – Giurgiu
Istoria primei linii de cale ferată din Țările Române, București Filaret – Giurgiu, a început să se scrie în 1865, odată cu concesionarea acordată societății britanice Barkley – Stabiforth. Realizarea liniei a durat aproape doi ani, între 1867 și 1869, iar costul unui kilometru a fost de 193 lei aur, la care s-au adăugat și cheltuielile cu exproprierile efectuate de stat, potrivit unui studiu realizat de Mihaela Manolache, de la Biblioteca Națională.
Cu o lungime de 67,171 km, arată sursa citată, linia București Filaret – Giurgiu a avut patru poduri metalice, proiectate de inginerul-șef William McCandlish, care traversau râurile Sabarul Mare, Sabarul Mic, Argeș și Neajlov (Nesbor), cu lungimi cuprinse între 19,95 m și 146,96 m.
La 19/31 octombrie 1869 a fost inaugurată oficial linia București Filaret–Giurgiu. În prima călătorie oficială, locomotiva trenului, denumită „Mihaiu Bravu”, a fost condusă chiar de J. T. Barkley. O a doua garnitură de vagoane a plecat la 15 minute după prima, fiind remorcată de locomotiva „Dunărea”, condusă de primul mecanic român, Nicolae Tănase. Vagoanele fuseseră construite în Anglia, la Manchester, de fabrica Ashbury.
„Gradul de civilizație al unui popor se măsoară prin numărul kilometrilor căilor sale ferate”, declara prim-ministrul de la acea vreme, Dimitrie Ghica, pe peronul Gării Giurgiu.
