Ministrul a explicat că reforma pe care o propune se bazează pe criterii de performanță, iar un cadru didactic titularizat va fi verificat o dată la 5 ani, pentru a se stabili dacă îndeplinește criteriile, pentru a-și putea păstra postul. Nicio lege nu se aplică retroactiv, deci noile criterii vor fi stabilite pentru cei care vor intra în sistemul preuniversitar, nu și pentru cei deja titularizați. Pe de altă parte, acest sistem de evaluare periodică se aplică în alte țări, în sistemul de învățământ, iar în România există în corporații, parțial în universități, dar și în școlile non-public. Ministrul a explicat că ar avantaja profesorii buni, iar astfel ar crește calitatea procesului educațional. Profesorii nici nu au așteptat numirea viitorului Guvern și s-au grăbit să-i ceară demisia lui Daniel David înainte de a redeveni ministru.
Mai mulți profesori au semnat o petiție pentru a cere demiterea ministrului Educației, care a propus reformarea sistemului pe criterii de performanță. Ministerul Educației a explicat, pentru Jurnalul, cum ar urma să se aplice aceste prevederi, dacă vor fi acceptate de viitorul guvern. „Nu este vorba despre a regândi și a da din 5 în 5 ani examene naționale pentru posturile respective, nici de pierderea posturilor pe perioadă nedeterminată pe care profesorii la acum”, spun reprezentanții ministerului. De altfel, la ultima conferință de presă – care a avut loc joia trecută – ministrul Daniel David a oferit aceleași explicații, însă profesorii tot i-au cerut demisia.
Pe de altă parte, este vorba despre introducerea unor criterii de verificare a performanței profesorilor care intră în sistemul preuniversitar, iar o nouă lege sau prevedere nu s-ar putea aplica retroactiv, conform principiilor de bază ale sistemului juridic din România. Așadar, cei care sunt deja titularizați pe posturi nu ar trebui să-și facă nicio grijă că și-ar putea pierde locurile de muncă pentru care deja au contracte pe perioadă nedeterminată, nici măcar dacă un ministru – oricare ar fi el – ar dori să introducă o măsură ce contravine cu restul cadrului legislativ, pentru că instanțele de judecată le-ar da câștig de cauză, dacă și-ar pierde drepturi câștigate conform legislației de la data la care au dat examenele de titularizare și au ocupat acele posturi permanente.
Evaluarea nu înseamnă reexaminare
Ministerul Educației a mai explicat că s-a înțeles greșit inclusiv contextul în care ministrul a făcut aceste propuneri de reformă, nicidecum nu a luat decizii care ar urma să se aplice: „În acest an, examenul național de titularizare se organizează conform procedurilor cunoscute și anunțate. Posibila modificare a examenului de titularizare în anii următori este o propunere de viziune din cadrul Raportului de diagnostic al educației și cercetării din România, prezentat de ministrul educației și cercetării Daniel David și urmează sa fie discutată cu partenerii de dialog social și potențial implementată în urma acestor discuții. Procedura de titularizare este gândită pentru a facilita intrarea și păstrarea profesioniștilor de calitate în sistem”.
Nici sistemul de evaluare nu a fost înțeles, mai ales de către cei care consideră că și-ar putea pierde posturile pe care le ocupă în prezent, dacă ar fi obligați să repete examinarea din 5 în 5 ani.
„În ceea ce privește evaluarea cadrelor didactice la 5 ani, parte din același proces propus spre analiză, modul în care s-a gândit această evaluare nu presupune ca profesorii să mai dea încă o dată un examen de titularizare. Propunerea este ca, la 5 ani, să se facă o evaluare sumativă care să vizeze atingerea standardelor minimale. Această evaluare comprise feedbackul de la director, de la colegi, de la beneficiari. În cazul în care se constată faptul că standardele minimale nu sunt atinse, într-un interval de 2 ani, profesorul intră în programe de training, de dezvoltare profesională, în programe remediale. Dacă nici după cei doi ani nu atinge standardele minimale, atunci trece de pe poziția de angajat pe perioadă nedeterminată pe cea de angajat pe perioadă determinată”, a explicat Daniel David, la conferința de presă de săptămâna trecută.
În alte domenii se aplică deja
Acest tip de verificare a cadrelor didactice există și se aplică în corporații, prin evaluări periodice de tip 360 de grade – adică o evaluare făcută atât pe baza performanțelor care pot fi dovedite cu „probe concludente”, cum ar fi notele mari ale elevilor, rezultatele bune la olimpiade pe care le obțin elevii, gradul de promovare la examene etc. Se adaugă evaluările făcute de colegi (ceilalți profesori), de elevi și de părinți. Încă nu s-a stabilit cum se va face efectiv această evaluare la 5 ani, dar principiul este cunoscut în domeniul Resurselor Umane și deja se aplică, parțial, în mediul universitar.
Lipsa aplicării unor standarde de performanță și a evaluărilor periodice ar lăsa loc în sistem accurate pentru cei care ocupă posturi obținute prin fraudă sau care după ocuparea unui put up permanent nu au depus eforturi pentru a face performanță.
Printr-un astfel de sistem de evaluare, sistemul preuniversitar din România și-ar asigura atingerea unor standarde de nivel internațional. Pe de altă parte, nu s-ar mai ajunge la scandal între părinți și conducerea școlilor, inspectorate școlare sau ministerul de resort pentru acele situații în care unele cadre didactice devin abuzive și nu fac performanță, afectând grav viitorul elevilor.
Profesori mai buni la clasă înseamnă reducerea industriei meditațiilor, bani mai puțini dați de părinți pentru pregătirea copiilor, mai multe șanse pentru elevi să ajungă la o facultate bună și să se formeze pentru o meserie bine plătită în viitor, dar și mai multe șanse pentru cadrele didactice care nu au reușit să obțină un put up permanent, deși au dat mai mulți ani la rând examenul de titularizare și au obținut point out foarte mari.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
