Serviciile europene de informații susțin că Iranul și-ar fi mutat uraniul îmbogățit înainte de atacul american.
Iranul ar fi reușit să-și protejeze o parte considerabilă din rezerva de uraniu îmbogățit înainte ca Statele Unite să lanseze atacuri asupra principalelor sale instalații nucleare, arată o analiză inițială a serviciilor de informații transmise țărilor europene, potrivit Financial Times. În aceste condiții, afirmația președintelui Donald Trump, care susținea că programul nuclear iranian a fost „complet distrus”, este pusă sub semnul întrebării.
Potrivit informațiilor primite de guvernele europene, cea mai mare parte din stocul de uraniu îmbogățit la un nivel înalt de către Teheran a scăpat neafectată în urma loviturilor aeriene americane. Doi oficiali europeni citați de publicația britanică au precizat că Iranul a reușit să relocheze materialul radioactiv înainte de bombardamente, astfel încât o mare parte din cele aproximativ 408 kilograme de uraniu îmbogățit aproape de nivelul necesar producerii unei bombe nu se mai afla la Fordo – unul dintre centrele-cheie de îmbogățire – în momentul atacului. Sursele indică faptul că materialul a fost distribuit în locații multiple.
Această realitate contrazice versiunea oferită de Donald Trump
Această realitate contrazice versiunea oferită de Donald Trump, care a afirmat pe platforma Truth Social: „Nu a fost scos nimic din acea facilitate. Ar fi durat prea mult, era prea periculos și prea greu de transportat!”.
În continuare, autoritățile europene așteaptă o evaluare completă a pagubelor suferite la Fordo, complex subteran aflat în apropierea orașului Qom. Primele informații indică „pagube semnificative, dar nu o distrugere structurală completă”.
Oficialii de la Teheran au transmis că, anticipând acțiunea militară a SUA – care a urmat unor atacuri israeliene anterioare – au luat măsuri pentru a-și securiza stocurile. În atacul de duminică, forțele americane au folosit bombe penetrante împotriva instalațiilor de la Fordo și Natanz, în timp ce rachete de croazieră au fost lansate asupra sitului de la Isfahan, important în procesul de conversie și depozitare.
Președintele american a respins între timp un raport preliminar al serviciilor de informații din SUA, potrivit căruia programul iranian ar fi fost doar parțial afectat și întârziat cu câteva luni.
Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a criticat la rândul său mass-media pentru accentul pus pe acest raport, despre care Agenția de Informații a Apărării a menționat că este „preliminar, cu un grad scăzut de încredere”.
În același timp, Comisia pentru Energie Atomică a Israelului a susținut că evaluările sale indică o întârziere „semnificativă”, estimată la câțiva ani, în capacitatea Iranului de a produce arme nucleare, ca urmare a atacurilor lansate de SUA și Israel.
Iranul probabil a ascuns uraniu și echipamente esențiale în locații secrete
Totuși, experții internaționali atrag atenția că, în eventualitatea în care Iranul a ascuns uraniu și echipamente esențiale în locații secrete, ar putea să-și mențină în continuare potențialul de a produce material fisionabil pentru arme nucleare.
Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a declarat într-un interviu la radio în Franța că, deși programul nuclear iranian a fost grav afectat, ideea unei distrugeri totale este „exagerată”.
Oficialii de la Teheran insistă că obiectivele programului nuclear sunt exclusiv civile și pașnice. Fordo rămânea, până recent, principala unitate unde uraniul era îmbogățit până la 60% – un nivel apropiat de cel necesar armelor nucleare. Potrivit estimărilor, cele 408 kilograme de uraniu îmbogățit se aflau anterior în Fordo, Natanz și Isfahan. În total, Iranul are peste 8.400 kg de uraniu îmbogățit, majoritatea la un nivel scăzut de puritate.
AIEA solicită acces pentru a inspecta stocurile de uraniu
Imaginile satelitare realizate după atacuri arată tuneluri de la Fordo astupate și cratere provocate de bombe de mare putere ghidate cu precizie, în greutate de peste 13 tone. Drumurile de acces sunt, de asemenea, avariate.
Rafael Grossi a mai dezvăluit că ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a trimis o scrisoare oficială către AIEA pe 13 iunie, prin care anunța intenția Iranului de a „adopta măsuri speciale pentru protejarea echipamentelor și materialelor nucleare”. Grossi a subliniat necesitatea ca inspectorii ONU, care nu au mai avut acces pe teren de la începutul atacurilor israeliene, să poată reveni pentru a verifica stocurile, în special cele 408 kg de uraniu îmbogățit la 60%.
Incertitudine în politica externă a SUA
Conform FT, SUA nu au oferit până acum partenerilor europeni o imagine clară asupra nivelului real al capacităților nucleare iraniene rămase după atacuri. Mai mult, administrația americană ezită să contureze o strategie clară privind relația cu Teheranul, ceea ce blochează și reacția UE în acest dosar. „Politica Uniunii Europene față de Iran este în așteptare”, au explicat surse diplomatice europene.
Înainte de actuala escaladare, Washingtonul și Teheranul purtau negocieri indirecte, în încercarea de a stabili un nou cadru de limitare a programului nuclear iranian. Miercuri, Trump a anunțat că SUA vor relua discuțiile cu Iranul săptămâna viitoare, dar a lăsat de înțeles că, în lumina ultimelor evenimente, o înțelegere ar putea deveni inutilă.
„Este o abordare complet haotică”, a declarat un oficial european pentru Financial Times. „Deocamdată, nu facem nimic.”
CITEȘTE ȘI: Trump reafirmă distrugerea facilităților nucleare iraniene: Noi informații din Orientul Mijlociu
