Colegiul Medicilor din România (CMR) a stabilit condiţiile în care vor putea fi promovate activităţile şi serviciile medicale efectuate pe teritoriul României de către clinici şi spitale.
Astfel, orice formă de publicitate din domeniul clinical trebuie să fie reală și verificabilă, să nu conțină exprimări ambigue care pot duce la interpretări înșelătoare, să nu promoveze mesaje conspiraționiste și să respecte principiul „medicinii bazate pe dovezi științifice”. De asemenea, sunt interzise mențiunile comparative, denigratoare, superlativele, precum și asocierea imaginii doctorilor cu reduceri de prețuri sau alte avantaje materiale.
Printr-o decizie a Consiliului naţional al CMR, publicată zilele trecute în Monitorul Oficial, a fost reglementată publicitatea pentru cabinetele și unitățile medicale, noile reguli urmând să intre în vigoare la începutul anului viitor.
În primul rând, publicitatea medicală este definită ca orice formă de comunicare destinată promovării directe sau indirecte a serviciilor, produselor, facilităților sau imaginii unui furnizor de servicii medicale, adresată publicului larg sau profesioniștilor din domeniul sănătății.
Această promovare trebuie „să corespundă realității, să nu conțină informații mistaken ori care ar putea induce publicul în eroare sau care ar putea afecta imaginea medicului, a profesiei ori reputația colegilor”.
Superlativele și comparațiile, interzise
De asemenea, documentul (Decizia 20/2025) stabilește că publicitatea activităților și serviciilor medicale va trebui să respecte mai multe condiții:
– să respecte drepturile pacienților;
– să nu aducă atingere independenței profesionale a medicului;
– să nu conțină mențiuni comparative, denigratoare, superlative;
– să fie clară, decentă, onestă, obiectivă, veridică, transparentă, corectă, cu evitarea exprimărilor echivoce și ambigue, ce allow interpretări înșelătoare sau anticoncurențiale;
– să nu fie lipsită de admire față de profesie și colegi.
– să nu încurajeze acordarea de servicii medicale suplimentare fără beneficii clinice pentru pacient;
– să respecte reglementările legale, statutare și deontologice privind profesia de medic, drepturile și îndatoririle medicilor, concurența loială și onestă.
Fără mesaje conspiraționiste
Decizia CMR interzice, totodată, promovarea mesajelor conspiraționiste, fiind obligatorie respectarea principiului „medicinii bazate pe dovezi științifice”.
O altă condiție obligatorie este „să nu promită rezultate nerealiste sau garanția rezultatului, să nu includă afirmații înșelătoare conform cărora respectivul serviciu/tratament va vindeca diverse afecțiuni”.
Este interzisă, de asemenea, folosirea în orice formă de publicitate a informațiilor (inclusiv video/audio) ale persoanelor aflate sub tratament în unitățile de asistență medicală sau date cu caracter personal privind starea lor de sănătate, fără consimțământul acestora.
Se interzice asocierea medicilor cu reduceri de prețuri
Mai mult, unitățile medicale care își fac reclamă nu au voie să asocieze imaginea medicului cu oferirea de facilități financiare, reduceri de prețuri sau alte avantaje materiale.
Utilizarea numelui, funcției și declarațiilor medicului va fi permisă doar în cazul publicității activității profesionale și de informare a populației.
Cabinetele şi unităţile medicale au la dispoziţie mai multe mijloace prin care pot să îşi facă reclamă, însă acestea sunt împărțite în: obligatorii și opționale.
În categoria celor obligatorii intră firma (care trebuie să îndeplinească anumite condiţii de formă şi amplasare) și corespondenţa profesională (numărul de telefon, electronic mail, indicarea sediului predominant și, după caz, a sediului secundar).
Pe lista mijloacelor de publicitate opționale intră mai multe (siglă, rate, reputation, pagini de social media, reclame online, broșuri, pliante, publicitate stradală), însă în decizia CMR se fac o serie de precizări referitoare la acestea, astfel că vor trebui respectate de către cabinetele și unitățile medicale care aleg să le folosească.
Publicitatea stradală, permisă doar pe o rază de 500 m
Spre exemplu, reputation-ul și pagina de pe rețelele sociale „au scopul doar de informare a publicului sau a altor profesioniști în legătură cu activitatea medicală”, iar publicitatea stradală pentru cabinete și unități medicale este „permisă doar în proximitatea acestora, până la o distanță de 500 m”.
În privința reclamelor din mediul online, acestea trebuie să respecte noile reglementări și codul deontologic.
„Publicitatea realizată prin acest mijloc trebuie să ofere informații reale, verificabile și relevante despre serviciile medicale oferite, fără inducerea în eroare a pacienților”, iar „unitatea medicală nu poate obliga medicul sau pacientul să participe sau să își asocieze imaginea sau vocea cu publicitatea care are ca scop beneficii financiare și/sau comerciale”, prevede documentul publicat în Monitorul Oficial.
Supravegherea aplicării acestor reglementări revine CMR, de la nivel național și teritorial.
Colegiile teritoriale ar trebui să se și autosesizeze, în cazul unor derapaje și încălcări ale noilor reguli, însă vor putea fi sesizate și de către alte persoane, și vor solicita medicului sau unității medicale modificarea sau retragerea mijloacelor sau materialelor publicitare, în termen de 30 de zile.
Nerespectarea noilor reguli atrage răspunderea disciplinară pentru cabinetele fără personalitate juridică și sesizarea organelor competente pentru unitățile medicale cu personalitate juridică.
Și Colegiul Medicilor Stomatologi din România a luat o decizie asemănătoare în ceea ce privește publicitatea. Astfel, începând din vara acestui an, dentiștii trebuie să respecte reguli similare.
Două mari lanțuri medicale se luptă, în prezent, în instanță, din pricina unor campanii publicitare în care unul dintre acestea folosește superlative de tipul „cei mai buni medici”.
