Statele Unite iau în considerare impunerea de sancțiuni chiar săptămâna aceasta împotriva întregii Curți Penale Internaționale, punând în pericol operațiunile zilnice ale Curții, ca represalii pentru anchetarea crimelor de război comise de Israel.
Curtea Penală Internațională FOTO: Shutterstock
Washingtonul a impus deja sancțiuni specifice mai multor procurori și judecători de la Curte, dar includerea Curții pe lista de sancțiuni ar reprezenta o escaladare majoră, scrie Reuters.
Șase surse la curent cu această chestiune, toate vorbind sub rezerva anonimatului, au declarat că se așteaptă în curând o decizie privind astfel de „sancțiuni de entitate”.
O sursă a declarat că funcționarii instanței au organizat deja reuniuni interne de urgență pentru a discuta impactul potențialelor sancțiuni generale. Alte două surse au declarat că au avut loc, de asemenea, reuniuni ale diplomaților statelor membre ale Curții.
Un oficial american, vorbind sub rezerva anonimatului, a confirmat că se analizează posibilitatea unor sancțiuni la nivel de entitate, dar nu a oferit detalii cu privire la calendarul posibilei măsuri.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a acuzat instanța de afirmarea a ceea ce a spus că este „jurisdicția sa pretinsă” asupra personalului american și israelian și a declarat că Washingtonul va lua măsuri suplimentare, deși purtătorul de cuvânt nu a spus exact ce.
„Ea (CPI) are posibilitatea de a schimba cursul prin efectuarea unor schimbări structurale critice și adecvate. SUA vor lua măsuri suplimentare pentru a-i proteja pe bravii noștri membri ai serviciilor și pe alții atâta timp cât CPI continuă să reprezinte o amenințare la adresa intereselor noastre naționale”, a declarat purtătorul de cuvânt.
Salarii plătite în avans
Sancțiunile aplicate Curții ca entitate ar putea afecta operațiunile sale de bază de zi cu zi, de la capacitatea acesteia de a-și plăti personalul, la accesul la conturile bancare și la programele de birou de rutină de pe calculatoarele sale.
Pentru a atenua potențialele daune, personalul CPI a primit în această lună salarii în avans pentru restul anului 2025, au declarat trei surse, deși nu este prima dată când instanța a plătit salariile în avans ca măsură de precauție în cazul unor sancțiuni.
Curtea caută, de asemenea, furnizori alternativi pentru servicii bancare și software, au declarat trei surse.
CPI, cu sediul la Haga, i-a pus sub acuzare pe prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și pe fostul ministru al apărării Yoav Gallant, precum și pe persoane din gruparea militantă Hamas, pentru presupuse crime comise în timpul războiului din Gaza.
Washingtonul a vizat anterior oficiali ai Curții cu sancțiuni pentru rolul lor în aceste cazuri și într-o anchetă separată privind presupuse crime în Afganistan, care inițial a analizat acțiunile trupelor americane.
Trei surse diplomatice au declarat că unele dintre cele 125 de țări membre ale CPI vor încerca să respingă sancțiunile americane suplimentare în timpul Adunării Generale a ONU de la New York din această săptămână.
Dar toate indiciile arată că Washingtonul își va intensifica atacul asupra CPI, au declarat patru surse diplomatice din Haga și New York.
„Calea sancțiunilor individuale a fost epuizată. Acum este vorba mai degrabă despre când, decât dacă, vor face următorul pas”, a declarat un diplomat de rang înalt.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a numit tribunalul „o amenințare la adresa securității naționale care a fost un instrument de luptă juridică” împotriva Statelor Unite și a aliatului lor, Israel.
Curtea a fost înființată în 2002 în temeiul unui tratat care îi conferă competența de a urmări în justiție genocidul, crimele împotriva umanității și crimele de război care fie au fost comise de un cetățean al unui stat membru, fie au avut loc pe teritoriul unui membru.
Israelul și Statele Unite nu sunt membre. Curtea recunoaște statul Palestina ca membru și a decis că acest lucru îi conferă jurisdicție asupra acțiunilor de pe teritoriul palestinian. Israelul și Statele Unite resping acest lucru.
În februarie, Casa Albă a impus sancțiuni procurorului șef al Curții, Karim Khan, care a solicitat mandatele împotriva lui Netanyahu și Gallant. Khan este în concediu pe fondul unei anchete în curs privind acuzații de comportament sexual inadecvat pe care le neagă.