România este unul dintre cei mai mari producători de prune din lume, însă fructele, deși bogate în vitamine, antioxidanți și fibre, au fost folosite din cele mai vechi timpuri în special pentru fabricarea băuturilor alcoolice. Studiile recente arată beneficiile reale pentru sănătate ale acestora.
Prunele sunt extrem de sănătoase. Sursa: Freepik.com
Românii au o tradiție îndelungată a cultivării prunelor, un soi fructifer puțin pretențios și bine adaptat zonelor deluroase și subcarpatice din România.
Prunele și „rudele” lor corcodușele au fost folosite în principal pentru realizarea băuturilor alcoolice ca rachiul și țuica, în timp ce uneori valoarea lor nutritivă și în sănătate a fost trecută în plan secund sau neglijată.
Producția ridicată a livezilor de prune și perisabilitatea lor i-a făcut pe români de multe ori să le rezerve distilării. Muli români s-au convins și de beneficiile aduse de consumul prunelor, crude, conservate sau uscate.
Prunul, frate cu românul din cele mai vechi timpuri
Prunii au fost cultivați pe actualul teritoriu al României încă din Antichitate, iar în Evul Mediu mărturiile despre livezile din Țările Române și Transilvania s-au înmulțit.
„Prunii, ziși inimă de porumbel, sunt atât de mulți încât seamănă cu o mare care se revarsă. Prunele sunt de culori și soiuri variate: albe, galbene, roșii, ruginii și sunt foarte gustoase. Cireșii, cu fructe roșii, sunt atât de mulți încât par niște păduri. Sunt și soiuri minunate de pere”, nota Paul de Alep, arhidiaconul Antiohiei, descriind livezile mănăstirilor din Iași la mijlocul secolului al XVII-lea.
În aceeași perioadă, cetatea Oradiei era vestită pentru livezile sale de pruni, după cum consemna Evlya Celebi, un alt cărturar faimos al secolului al XVII-lea. În secolele următoare, cultivarea prunilor în ținuturile românești a devenit o tradiție recunoscută, la fel ca și preparatele obținute din fructe. Rachiurile se numărau printre băuturile preferate ale localnicilor, fapt remarcat de numeroși călători străini.
„Munteanul e deprins cu o viaţă sobră. Hrana sa este compusă din lapte, legume, puţină carne, uscată şi sărată, numită pastramă. Băutura sa este rachiul, un fel de băutură cam spirtoasă, extrasă din prune; nu prea îi place vinul. El are faţă rumenă şi sănătoasă, deşi, câteodată, are friguri, destul de frecvente în România. Din cauza obişnuinţei sale de a mânca fructele încă crude, aleargă îndată la rachiu şi la „o mie şi una de leacuri” ale babei vrăjitoare a satului, şi, prin urmare, la o mie şi una de descânturi seci”, scria cărturarul Theodore Margot după ce vizitase Oltenia, în secolul al XIX-lea.
Țuica, viciul multor români
Moldovenii obișnuiau să bea vin și, mai ales, rachiu pentru a păcăli foamea, observa cărturarul Eugene Leger, în aceeași epocă. În orașele transilvane, țuica era adesea băutura care înfierbânta spiritele.
„Cele mai multe certuri la acest târg (n.r. Sibiu) se nășteau între români, care, încă dis-de-dimineață, gustau din rachiu și ajungeau să-și spargă capetele unii altora”, relata topograful austriac Joseph Adalbert Krickel după o călătorie în Transilvania secolului al XIX-lea.
Tot atunci, Țara Românească era faimoasă pentru livezile întinse de pruni, ale căror fructe erau folosite la producerea băuturilor și dulcețurilor, dar și consumate crude ori uscate.
„Țăranilor români le place foarte mult jocul, iar mai presus de toate, rachiul de prune, de care fac mare abuz”, consemna, la începutul secolului al XIX-lea, cărturarul F. G. Laurencon, care a trăit timp de 12 ani în Țara Românească.
România în topul producătorilor de prune
În secolul XX, prunul european și subspecia sa, corcodușul, au rămas specii tradiționale de pomi fructiferi cultivate în România, arată un studiu publicat de Societatea Internațională de Științe Horticole, o organizație independentă a specialiștilor din domeniu.
„România a fost, în secolul trecut, unul dintre cei mai mari producători de prune din lume, cu producții cuprinse între 962.000 de tone în 1969 și 252.200 de tone în 1995”, menționează studiul.
În prima parte a secolului XX, cultura prunului în România s-a bazat pe soiuri autohtone, iar până la 85% din producția de prune era destinată fabricării alcoolului. Autritățile atrăgeau frecvent atenția românilor despre modul în care utilizau prunele și le cereau să nu le risipească în fabricarea alcoolului.
„Un fapt care lasă de dorit este însă că, în multe locuri, prunele nu sunt folosite la altceva decât la fabricarea ţuicii, acea băutură alcoolică atât de dăunătoare sănătăţii, cât şi minţii omului. Şi astfel, fructul acesta, a cărui valoare este dintre cele mai mari, ajunge să nu-şi îndeplinească adevăratul rost, ci, dimpotrivă, să joace rolul distrugător tocmai asupra a ceea ce ar fi putut să întreţină şi să clădească”, nota revista Flacăra în 1984.
Cultura prunului în declin în anii ’90
În ultimele decenii ale secolului trecut, utilizările s-au diversificat: consum proaspăt, deshidratare, gem sau marmeladă, însă producția de alcool a rămas semnificativă, reprezentând cel puțin o treime din recolta totală, notează autorii studiului publicat de Societatea Internațională de Științe Horticole.
Prune. Foto: Freepik.com
„După 1990, cultura prunului în România a suferit un declin major, pe fondul retrocedării terenurilor de la fermele de stat și cooperative către proprietarii inițiali. Multe livezi au fost defrișate, altele abandonate, iar înființarea de noi plantații de pruni a fost sporadică. Suprafața totală a livezilor a coborât sub 80.000 de hectare, majoritatea având între 20 și 25 de ani vechime”, arată aceeași cercetare din 2010.
Situația culturilor de pruni s-a îmbunătățit în ultimul deceniu, chiar dacă ultimii ani a ajuns într-un ușor declin, arată datele Institutului Național de Statistică. Dacă în 1990, producția românească de prune se ridica la circa 450.000 de tone anual, în 2024 ea ajunsese la 612.000 de tone. În anul 2003, cel mai prolific din ultimii 30 de ani, în România s-au produs peste 900.000 de tone de prune, iar în 2018, peste 860.000 de tone.
Numărul prunilor din România este în prezent estimat la 3,5 milioane de pomi, cu un milion mai puțini decât la începutul anilor ‘90., iar suprafața de cultivare a acestora se ridică la circa 65.000 de hectare.
România, țara prunilor
Deși suprafețele cultivate au scăzut în ultimele decenii, România a rămas una dintre principalele țări cultivatoare de prune din lume (2023), potrivit World Population Review (WPR), un site independent de statistică și date demografice fondat în 2011, care utilizează surse oficiale (ONU, Banca Mondială, US Census Bureau, Pew Research Center etc.).
Conform datelor WPR, după China — cel mai mare producător de prune din lume, cu aproape șapte milioane de tone anual — România împarte locul al doilea cu Serbia, fiecare având o producție de aproximativ 700.000 de tone pe an.
„Prunele au o semnificație atât culturală, cât și istorică în România, motiv pentru care prunii reprezintă circa 45 la sută din totalul livezilor de pomi fructiferi ai țării. România produce în prezent aproximativ o jumătate de milion de tone de prune anual”, arată WPR.
Prunele, sursa de vitamine și minerale a toamnei
De-a lungul timpului, cea mai populară utilizare a prunelor a fost în producția de băuturi alcoolice, însă fructele zemoase ale începutului de toamnă au fost apreciate și în alimentație.
Prunele, uscate sau crude, sunt recomandate de specialiști pentru beneficiile aduse sănătății. Sunt bogate în nutrienți, fibre și antioxidanți, eficiente în ameliorarea constipației, pot sprijini controlul glicemiei și sănătatea inimii și a oaselor, fiind totodată ușor de consumat, arată medicul nutriționist Jerlyn Jones, într-un articol publicat recent pe site-ul de sănătate Healthline.com.
Potrivit specialistei, prunele și prunele uscate au un conținut impresionant de nutrienți. Ele furnizează peste 15 vitamine și minerale diferite, pe lângă fibre și antioxidanți. În plus, au relativ puține calorii, dar conțin o cantitate semnificativă de vitamine și minerale importante.
„O prună, în medie, are aproximativ 30 de calorii, 7,52 g de carbohidrați, 0,92 g de fibre și 6,55 g de zaharuri. În plus, furnizează 7–10% din doza zilnică recomandată (DZR) de vitamina C, 1,2–1,6% din DZR de vitamina A și 3,5–4,7% din DZR de vitamina K. Totodată, o prună conține cupru, mangan, fosfor și magneziu”, arată site-ul de sănătate.
Remedii anti-constipație
Prunele și sucul de prune sunt bine cunoscute pentru capacitatea lor de a ameliora constipația, datorită conținutului ridicat de fibre. Ele conțin și sorbitol – un alcool de zahăr cu efecte laxative naturale.
Prunele au numeroase înterbuințări. Foto: Freepik.com
„Este important de reținut că un consum prea mare de prune deodată poate avea efecte neplăcute, precum diareea”, notează specialista în nutriție.
Prunele și prunele uscate sunt bogate în antioxidanți polifenolici, care pot reduce inflamațiile și riscul apariției mai multor boli cronice. Sunt, de asemenea, o bună sursă de fibre, ce contribuie la menținerea glicemiei sub control și pot crește nivelul de adiponectină, un hormon cu rol important în reglarea zahărului din sânge.
Prunele pot fi benefice și pentru sănătatea oaselor. Potrivit site-ului Healthline, unele cercetări au asociat consumul lor cu un risc mai scăzut de afecțiuni osoase precum osteoporoza și osteopenia, caracterizate prin densitate osoasă scăzută.
„Nu doar că prunele pot preveni pierderea de masă osoasă, dar există indicii că ar putea chiar inversa pierderea deja instalată. Deocamdată, nu este pe deplin clar de ce prunele au aceste efecte pozitive asupra oaselor. Totuși, conținutul lor de antioxidanți și capacitatea de a reduce inflamația par să joace un rol important. Aceleași cercetări sugerează că prunele pot crește nivelurile unor hormoni implicați în formarea oaselor. În plus, prunele conțin mai multe vitamine și minerale cu efect protector, precum vitamina K, fosfor, magneziu și potasiu”, arată medicul nutriționist.
Prunele, alimente versatile
Deși studiile privind efectele prunelor asupra sănătății osoase sunt încă limitate, rezultatele obținute până acum pe subiecți umani sunt promițătoare.
Consumul regulat de prune și prune uscate poate avea și un efect protector asupra sănătății inimii.
„Ele au fost studiate pentru potențialul lor de a reduce tensiunea arterială și nivelul colesterolului – factori majori de risc pentru bolile cardiovasculare. Efectele pozitive ale prunelor și prunelor uscate asupra inimii se datorează, cel mai probabil, conținutului lor ridicat de fibre, potasiu și antioxidanți”, explică specialista.
Prunele și prunele uscate sunt ușor de inclus în dietă. Pot fi consumate în diverse forme și se potrivesc în numeroase rețete, concluzionează Jerlyn Jones, specialistă în nutriția integrativă.
