„Am semnat pe programul Investalim proiecte de un miliard de euro pentru procesare în România, iar cofinanţările pentru proiectele din Programul Strategic, tot pe procesare, sunt de aproape 700 de milioane de euro. Practic, România a semnat contracte de 1,7 miliarde de euro pentru procesare. Dacă se finalizează aceste proiecte într-o perioadă de trei, maximum 4 ani, conform cantităţilor care sunt trecute a fi procesate prin aceste proiecte, România va deveni cel mai puternic stat ca şi procesare din sud-estul Europei. Sunt foarte multe proiecte semnate în industria alimentară: fabrici de ulei, fabrici de procesare carne, fabrici de procesare lactate, în panificaţie. Vorbim inclusiv de mâncare preparată. Trebuie să exportăm astfel de preparate”, a precizat Barbu.
Acesta a menţionat că în anul 2025 foarte mulţi bani din bugetul Ministerului Agriculturii se duc pe investiţii.
„Avem în acest an 7,3 miliarde de euro credite de angajament şi 5 miliarde de euro credite bugetare. Am ajuns la performanţa ca Ministerul Agriculturii să funcţioneze pe 70% fonduri europene şi doar 30% bani de la bugetul de stat. Banii se duc numai în investiţii”, a subliniat oficialul MADR.
De asemenea, Barbu a afirmat că şi sectorul zootehnic din România beneficiază de investiţii majore, de aproape un miliard de euro în ferme în următorii ani.
„Nouă ne trebuie 8,7 milioane de porci şi avem prinsă o sumă de 2,8 miliarde de lei pentru anii 2025 şi 2026, pentru a realiza 2,8 milioane de purcei, inclusiv de porc gras în România. Vom dezvolta aceste ferme prin Ministerul Agriculturii. E o schemă de ajutor de stat, aşa cum am avut şi pe reproducţie, care a fost un succes. De anul acesta producem încă 1,5 milioane de purcei, practic ar trebui să închidem la sfârşitul anului 2026 cu 5 milioane de porci în România, deci să ajungem de la 3,2 milioane la 5 milioane de porci. Aceste măsuri vor reduce importurile, iar în maximum patru ani am putea ajunge la o balanţă pe zero pe carnea de porc. România poate avea grad de autosuficienţă de 100% şi la carnea de porc”, a punctat Florin Barbu.
Tot pentru anii 2025 şi 2026 va fi alocată o sumă de circa un miliard de lei pentru creşterea producţiei de pui şi două miliarde de lei pentru sectorul bovin de lapte şi carne.
„România a ajuns la 500 de milioane de păsări din ce am dezvoltat în ultimii doi ani, din 2023 şi până în prezent, iar de anul acesta mai producem 100 de milioane de pui. Adică, am finalizat ferme în care vom produce încă 100 de milioane de pui. Gradul de autosuficienţă este de 160% la carnea de pui, iar la carnea de ovine de 500%. Într-adevăr noi nu prea mâncăm carne de oaie şi de aceea se merge la export: 22% din consumul de carne de oaie din Uniunea Europeană este din România, plus că anul trecut am exportat aproape 4,8 milioane de ovine în viu către ţările arabe. La carnea de vită s-a triplat efectivul de animale, suntem în creştere, dar România nu e învăţată cu vita de carne”, a adăugat ministrul Agriculturii.
El a mai spus că, pentru asigurarea consumului intern de lapte, România are nevoie de 50.000 de juninci, iar în curând urmează „discuţii aplicate cu Comisia Europeană” pentru achiziţionarea animalelor de reproducţie din fonduri europene.
„Noi, la nivelul ţării, avem 1,4 milioane de vaci, dar randamentul lor este mic, de 5 – 10 litri pe cap de animal. Ce am făcut acum? Am discutat cu comisarul european (Christophe Hansen – comisarul european pentru agricultură şi alimentaţie n.r.), am avut o primă discuţie prin care am solicitat aprobarea reproducţiei la porc şi am obţinut achiziţionarea de scroafe de reproducţie din fonduri europene. Deci, avem aprobarea de a achiziţiona 100.000 de capete în primă fază, ceea ce înseamnă, la o medie de 30 de purcei, cam 3 milioane de purcei anual. E o premieră la nivelul Uniunii Europene şi urmează să avem discuţii aplicate şi pe juninci, vacă de carne şi vacă de lapte, tot achiziţionare de matcă de reproducţie prin fonduri europene. Nu va fi ajutor de stat, ci o axă prin Planul Strategic. Pe lângă achiziţionarea de juninci pe fonduri europene dezvoltăm construcţia de ferme prin scheme de ajutor de stat prin Ministerul Agriculturii pentru 50.000 de juninci, vacă de lapte, şi 100.000 de juninci, vacă de carne”, a explicat Florin Barbu.
Potrivit acestuia, tot materialul genetic, matca de reproducţie, va fi achiziţionat prin fonduri europene, iar construcţia de ferme va fi finanţată de la bugetul de stat.
„Deci pentru 2025 şi 2026 avem 2,8 milioane de purcei în România şi porc gras în ferme noi. La pui, în 2025 şi 2026, prin ferme noi mai creştem cu aproape 200 de milioane de capete, şi tot pe scheme de ajutor de stat, 50.000 de capete la vaca de lapte şi 100.000 la vaca de carne, tot ferme noi. Aceste investiţii în ferme se vor face prin bugetul de stat, avem prinşi banii în buget, iar matca de reproducţie prin fonduri europene. Ajutorul de stat trebuie notificat la Bruxelles, dar nu avem decât procedură de notificare, nu trebuie să luăm şi aprobare, pentru că noi deja din 2023, pe porc şi pasăre, am avut scheme prin care am finalizat aceste ferme”, a mai spus oficialul MADR.
Ministrul a adăugat că nu îşi mai doreşte investiţii haotice în agricultură, oferind şi două exemple de astfel de investiţii făcute în anii anteriori în zootehnie şi în legumicultură.
„În loc să facem ferme de reproducţie şi să nu mai importăm purcelul cu 125 euro ci să-l producem în fermele din România cu 50 – 60 euro, noi am făcut ferme de porci în anii 2014-2020 pe fonduri europene, dar numai pentru îngrăşare porc. Practic, era profitul fermierilor pe care îl aveau în creşterea de porc şi atunci am luat decizia să nu mai mergem haotic, să mergem de la reproducţie, de unde luăm purcelul până la lanţul final, inclusiv abator. De altfel, s-a aprobat printr-o schemă de ajutor de stat de la Ministerul Finanţelor realizarea celui mai mare abator din sud-estul Europei, o investiţie foarte mare, la Piatra-Olt, de aproape 3 milioane de capete anual. Va fi noul Comtim al României”, a menţionat Barbu.
Şeful MADR a susţinut că toate investiţiile care se fac acum, fie în zootehnie, fie în procesare, sunt pe proiecte combine pe tot lanţul, iar miniştrii care vor veni vor trebui să ducă mai departe toate aceste contracte semnate cu fermieri români.
„Toate investiţiile pe care le facem acum, că vorbim de zootehnie, că vorbim de procesare, că vorbim de abatorizare, le integrăm pe toate în aceleaşi proiecte, astfel încât peste 4 ani, când finalizăm toate aceste proiecte, să nu mai avem ceva lipsă în acest lanţ, să fie complet. Eu plec din minister dacă nu ajung la 8,7 milioane de porci în 4 ani. Acesta va fi planul meu pentru orice premier care va vrea să mă pună ministru. Dacă nu, nu voi accepta. Odată ce am finalizat şi am încheiat contracte, cred că orice ministru care va veni la Ministerul Agriculturii şi orice guvernare va fi trebuie să ducă mai departe contractele semnate cu fermieri români. Acestea trebuie respectate până la capăt”, a atras atenţia ministrul Agriculturii.
O altă investiţie haotică din fonduri europene a fost în legumicultură, fiind finanţată producţia de legume, dar nu şi depozitarea, condiţionarea şi păstrarea acestora, astfel încât tot timpul anului să existe contracte cu retailul în România pentru legumele din spaţii protejate.
„În prezent, noi finanţăm 15 centre de depozitare, plus că au mai fost depuse încă cinci prin Planul Strategic. De anul acesta începe construcţia centrelor. Bani sunt, o parte vin pe fonduri europene, iar o parte de la bugetul de stat”, a afirmat el.
România a înregistrat un deficit în comerţul cu produse agroalimentare de peste 2,905 miliarde de euro în primele 11 luni din 2024, în condiţiile în care au fost consemnate importuri în valoare de 12,889 miliarde de euro şi exporturi de 9,985 miliarde de euro.
Conform datelor INS, carnea de porc rămâne principalul produs importat, cu valori de 983,85 milioane de euro la 11 luni, iar produsele de brutărie, patiserie, biscuiţi precum şi brânza şi caşul se află pe următoarele două poziţii, cu 645,15 milioane de euro, respectiv 522,Forty five milioane de euro.
În ceea ce priveşte exporturile, grâul şi meslinul au generat venituri de 1,48 miliarde de euro în primele 11 luni din 2024, în timp ce produsele din tutun au adus un plus în balanţa comercială cu produse agricole de 1,13 miliarde de euro. Locul trei la exporturi a fost ocupat de ţigările de foi, cu încasări de 768,88 milioane de euro.
