În Rusia lui Vladimir Putin, fanteziile distopice devin încet-încet proiecte de cercetare cu finanțare publică. O companie neurotehnologică apropiată de Kremlin susține că poate transforma porumbeii obișnuiți în „biodrone” – păsări controlate prin cipuri implantate în creier, manevrate de la distanță asemenea unor drone militare.
Porumbei cu cip cerebral/FOTO:X
Neiry, firma din ecosistemul high-tech moscovit, se laudă că operatorii săi pot ghida stoluri întregi „după bunul plac”. În spatele declarațiilor bombastice stă PJN-1, numele de cod al unor porumbei modificați chirurgical: creierul lor conține electrozi introduși cu o precizie „de milimetru”, prin care tehnicienii trimit impulsuri ce forțează pasărea să vireze stânga, dreapta sau să continue pe o anumită traiectorie.
Potrivit companiei, păsările „cred că vor să zboare” în direcția impusă. Asta în timp ce poartă în spate un mini-rucsac solar, cu GPS, receptor pentru comenzi și un stimulatoare neurală conectată direct la implant, scrie daily Mail.
Porumbei cu cip, pescăruși pentru coastă, corbi pentru încărcături mai grele
Fondatorul firmei, Aleksander Panov, nu ascunde ambițiile: dacă porumbeii se comportă bine, urmează alte specii. Corbi pentru transport, pescăruși pentru monitorizarea coastelor, albatrosi pentru rute maritime. Totul, fără perioade de dresaj, susține compania. După operație, animalul devine „controlabil”.
Neiry evită însă să precizeze câte păsări au murit în timpul experimentelor. Spune doar că „aspiră la o rată de supraviețuire de 100%”.
De la monitorizare civilă la utilizare militară
Oficial, biodronele ar putea fi folosite pentru monitorizarea mediului, inspecții industriale sau operațiuni de căutare-salvare. Neoficial, pot deveni instrumente ideale în intelligence: păsări obișnuite, anonime, care se pierd în peisajul urban. Camerele montate pe ele pot colecta imagini fără a trezi suspiciuni, inclusiv în zone de conflict precum Ucraina.
Firma descrie PJN-1 ca fiind aproape identic cu un porumbel obișnuit, „doar cu firul neuro-interfeței ieșind din cap și cu rucsacul electronic”.
Riscurile sunt minimalizate: căderile „nu depășesc probabilitatea naturală ca o pasăre să cadă din cer”. Sistemul funcționează cu GPS și altimetrie, iar stimularea neurală ajustează „motivația” păsării de a vira într-o direcție sau alta.
O companie controversată, dar bine ancorată în structurile Kremlinului
Neiry nu este la primul scandal. În trecut, și-a atras critici pentru experimente pe vaci, încercând să manipuleze reacțiile cerebrale ale animalelor pentru a crește producția de lapte.
Dar influența politică a firmei rămâne solidă. Beneficiază de fonduri NTI, de investiții conectate la Fondul Suveran al Rusiei (RDIF), condus de Kirill Dmitriev – un apropiat al lui Putin, implicat în negocierile cu SUA privind conflictul din Ucraina. Neiry este și parte a hubului Skolkovo, supranumit Silicon Valley-ul rusesc, un proiect susținut masiv de stat.
Istorie repetată: de la delfinii militari ai URSS la păsări cu cip
Programul cu porumbei controlați neural amintește de vechile experimente sovietice cu delfini militari. Atunci, mamiferele marine erau antrenate să patruleze, să detecteze scafandri-sabotori și chiar să transporte arme subacvatice. Astăzi, „biotehnologia” îmbracă doar haine noi.
În esență, Rusia extinde aceeași logică militară: folosește animale pentru sarcini de război sau supraveghere, doar că trece de la dresaj la control direct al creierului.
