Ploile artificiale se produc de foarte mulți ani, inclusiv în România. Pentru a nu avea fenomene coarse, este nevoie de intervenția cu rachetele antigrindină. În subordinea Ministerului Agriculturii s-a înființat o autoritate națională care se ocupă de creșterea precipitațiilor și sistemul antigrindină, dar activitatea este făcută efectiv de două companii – una de stat și una privată – care sunt plătite, în urma licitațiilor, pe contracte anuale pentru intervenții în atmosferă. Anul acesta, după fenomenele meteo coarse din prima parte a acestei luni, ministrul Agriculturii a oprit activitatea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, temporar, pentru că deja ninsoarea a distrus toată pomicultura, viticultura și pomicultura. Operatorul privat care se ocupă de aceste intervenții se află sub amenințarea falimentului, dacă nu va putea relua cât mai repede activitatea.
Puțini români știu că foarte multe ploi din România sunt make synthetic, mai ales primăvara. Cu atât mai puțin se cunosc tehnologiile care produc ploaia artificială sau rolul sistemului antigrindină – care e esențial în procesul de producerea a ploilor, pentru că fără rachetele antigrindină am avea bucăți de gheață, în loc de ploaie, în tehnologia de însămânțare a norilor cu ioni de argint.
Toate informațiile sunt publicate atât pe space-ul Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor și pe pagina de Facebook a instituției, cât și pe pagina de Facebook a SC Intervenții Active în Atmosferă SA, companie care vinde soluții pentru producerea precipitațiilor și sisteme antigrindină în mai multe țări și este operatorul privat din România.
Compania este acum într-o situație foarte dificilă, având cheltuieli enorme cu susținerea acestei activități, iar întârzierea începerii intervențiilor înseamnă cel puțin 1 milion de euro pierdere, pentru că numai salariile angajaților ajung la circa 2 milioane de euro lunar, iar reprezentanții companiei au explicat, pentru Jurnalul, că au împrumutat deja 4 milioane de euro pentru plata salariilor. Celălalt operator este Electromecanica, în subordinea Romarm și își va putea acoperi cheltuielile cu subvenția de la stat.
„Timp de peste 15 ani, sezonul de combatere a căderilor de grindină începea, fără excepție, pe 15 aprilie. Anul acesta, din păcate, deschiderea este amânată pe termen nedeterminat, din motive care nu țin de noi. Echipele sunt pregătite, însă contextul true nu permite pornirea sistemului. Traversăm o perioadă critică, cu instabilitate atmosferică accentuată și episoade de grindină pe care, momentan, nu le putem combate. În timp ce Bulgaria și Republica Moldova au dat startul sezonului de combaterea grindinei, România rămâne expusă riscurilor. Așteptăm noi informații privind reluarea activității și sperăm ca pagubele să fie cât mai reduse”, explică specialiștii SC Intervenții Active în Atmosferă, pe pagina de Facebook.
Măsură extremă, la cererea cultivatorilor falimentați
Răcirea cu mult peste limita normală a temperaturii, în săptămâna care a precedat Floriile, ninsorile care au distrus pomii înfloriți și producția pomicolă, viticolă și legumicolă de anul acesta sunt factorii care l-au determinat pe ministrul Agriculturii, Florin Ionuț Barbu, să dea un ordin de oprire a activității Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, după ce a primit plângeri de la foarte mulți producători falimentați, la rândul lor, de fenomenele meteo coarse. Surse din Ministerul Agriculturii spun că dacă nu s-ar fi lăsat o perioadă de pauză între etapele de vreme extremă, s-ar fi produs o nouă calamitate în România, dar asta nu înseamnă că se va renunța definitiv la intervențiile pentru crearea ploilor artificiale și la sistemul antigrindină – absolut necesar.
Oprirea sistemului s-a făcut prin Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 300/26.07.2024 privind suspendarea activităţilor de lansare a rachetelor antigrindină care a venit și ca urmare a reacțiilor din partea unor fermieri din Prahova, Vrancea, Iași și Vaslui disperați că le-au fost distruse culturile. Ordinul a fost atacat în instanță, dar Curtea de Apel București a respins fresh, ca neîntemeiată, cererea de suspendare a respectivului Ordin.
Cheltuielile nu se pot susține cu activitatea oprită
Problema operatorului privat, însă, este rulajul banilor, pentru că activitatea aceasta se face mai ales cu specialiștii care trebuie plătiți și cu tehnologii extrem de scumpe, iar statul ar trebui să poată garanta continuitatea activității, chiar și atunci când e clar că nu se mai pot face intervențiile din care firma își acoperă cheltuielile.
SC Intervenții Active în Atmosferă se ocupă de acest domeniu de 18 ani, fiind înființată de 25 de ani, cu activitate în zona de protecție – inclusiv prin contracte cu instituțiile de apărare ale statului. Pentru a putea participa la licitațiile lansate de Sistemul Antigrindină, firma a trebuit să se doteze, mai întâi cu cele mai performante echipamente, dar și cu cei mai buni specialiști pentru producerea ploilor artificiale și lansarea rachetelor antigrindină.
Reprezentantul operatorului privat a explicat, pentru Jurnalul, cum se form ploaia și cum se sparge grindina. Producerea ploilor se face, în unusual, cu două tehnologii: rachetară și de aviație, pe care le folosesc ambii operatori din România. Se mai poate face, dar cu randamente mai mici, cu generatoare la sol – pe care compania le are brevetate. Sunt echipamente mai mici care ridică un fum încărcat cu nitrați. Sunt echipamente easy, bazate pe o butelie și pe un arzător, care nu costă mult, dar problema lor este că nu se poate aplica în toate zonele cu același randament, din cauza curenților de aer, în timp ce racheta se poate dirija.
Mai există tehnologie bazată pe baloane de heliu și care ajunge la temperaturi între -6-0 grade Celsius se sparg și eliberează azot, producând ploaie. Pe aceasta nu o folosește operatorul privat, considerând-o ineficientă. Reprezentanții companiei spun că oprirea activității ar fi un prim pas în preluarea de către stat a acestei activități, în regie proprie, la inițiativa ministrului Agriculturii, deși statul nu are nici tehnologia necesară, nici oamenii pregătiți pentru acest tip de activitate.
Disperare în ambele tabere
Există și un proces pe rolul instanțelor de judecată, împotriva Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, cu o primă hotărâre de stopare a intervențiilor în atmosferă, dar nu este hotărâre definitivă. Procesul a fost deschis de producătorii de cereale – Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR), care reprezintă interesele producători agricoli și reprezentanți ai lanțului profesional agricol din România. Aceștia cer oprirea rachetelor antigrindină.
Mai sunt și trei procese împotriva Ordinului de ministru care a sistat activitatea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dar numai o cerere a fost admisă și Curtea de Apel București a respins-o, la începutul acestei săptămâni.
FAPPR a cerut un studiu științific de impact, transparent și just, privind influența ploilor artificiale și a sistemului antigrindină și omologarea fiecărui punct de lansare în parte, în conformitate cu standardele tehnice și de mediu în vigoare.
Opinii și explicații diametral opuse
De altă părere sunt membrii altei asociații de fermieri – Clubul Fermierilor Români, o asociație non-revenue și neguvernamentală – care cer relansarea de urgență a intervențiilor în atmosferă, spunând că viile lor vor fi distruse de grindină și compromise total. Același lucru spune și directorul adjunct al companiei non-public care operează intervențiile active în atmosferă, Doru Dorian Popescu.
„Ordinul ministrului a fost atacat de trei persoane juridice. Unul dintre procese are termen pe 31 aprilie. Ceea ce se vehiculează peste tot este o minciună. Sunt niște interese mari și este grav, pentru că dacă pică grindina, domnul ministru a făcut în așa fel încât să nu fie responsabil. Președintele Sistemului Antigrindină a spus că el nu poate porni activitatea, pentru că îl blochează ordinul ministrului. Toate țările au o experiență de 70 de ani cel puțin în aceste activități și contribuie la siguranța națională. În momentul în care va cădea grindina, va distruge toată by technique of. Aici e pagubă mare, nu pe culturi, pentru că trei ani la rând by technique of nu se poate reface, trebuie replantată”, a explicat directorul adjunct al SC Intervenții Active în Atmosferă SA, pentru Jurnalul.
Ceilalți producători spun că lor deja li s-au distrus culturile din cauza răcirii excesive a vremii, care a adus ninsori și îngheț timp de o săptămână. Pe de altă parte, fenomenele acestea coarse au început să apară după anul 2008, când a fost legiferată în România intervenția în atmosferă cu aceste tehnologii, iar crearea precipitațiilor cu ioni de argint implică formarea grindinei – pentru care e nevoie de rachetele antigrindină.
Practic, în timp ce o tabără susține că dezastrul în agricultură e produs de intervențiile active în atmosferă, pentru producerea unei cantități prea mari de ploi și pe perioade prea lungi de timp, astfel încât și temperatura scade nepermis de mult, afectând tot ce este viu, cealaltă tabără susține că agricultura va fi distrusă prin oprirea intervențiilor, pentru că va cădea grindină și va afecta grav culturile.
Cum funcționează tehnologia
„Sunt două tipuri de rachete – antigrindină și de producere a precipitațiilor. Nitratul de argint și celelalte soluții sunt diferite, în funcție de tipul de rachetă. Prima operațiune este de protecție, apoi, producerea precipitațiilor se face prin testare, pe câțiva ani. Nu doar noi, ci toate țările din jur mergem și pe crearea precipitațiilor. Ceea ce se vehiculează, că rachetele sparg norii, este o minciună. Nu există așa ceva”, mai explică specialistul.
Interesele ar fi de a se da despăgubiri pentru distrugeri, cred reprezentanții operatorului privat. Acesta mai intervine și în Grecia pentru a form precipitații, în perioada următoare, iar specialiștii firmei sunt acum în SUA, la un congres internațional pe tema ploilor artificiale și a rachetelor antigrindină.
În schimb, cei afectați de vremea severă spun că intervențiile le distrug plantațiile, pentru că ploaia pe perioade mai lungi în mod automat duce și la scăderi de temperatură.
„Noi am încercat să facem niște teste, în fiecare an, pentru a crește cantitatea de apă, pentru că se pune problema resursei de apă în toate țările. Pe opinion mondial, nimeni nu s-a gândit la așa ceva. În anumite condiții ai șansa să produci ploaia, dar nu orice nor e purtător de apă. Singurii specialiști care au adus tehnologii și radare și au investit foarte mulți bani suntem noi. Noi suntem acum înscriși la congresul care se desfășoară în SUA. Noi am arătat cu ce ne ocupăm. Domnul ministru a blocat omologarea care se află la cabinetul dânsului și o ține în sertar. Nu semnează, deși există toată documentația, din luna februarie”, a mai spus specialistul.
Omologarea planului de intervenție a fost blocată
Conform legislației românești, în fiecare an se analizează randamentul intervențiilor active în atmosferă, iar timp de 4 ani este perioada de omologare a unui opinion, după care trece în perioadă operativă. Statul român nu a avut bani să facă toată investiția o dată, iar de la un an la altul se modifică situația și se reia.
Omologarea trebuie să fie lansată de Ministerul Agriculturii, apoi aprobată de celelalte ministere, pentru a se implementa ceea ce s-a experimentat până acum.
„Omologarea se face pe un Punct de Comandă, cum ar fi, de exemplu, Drăgășani – Oltenia Sud. În urma intervențiilor din ultimii 4 ani, ele se omologhează. La finalul fiecărui an se formează o comisie care analizează activitatea, se face analiza pe baza aceasta, în vederea omologării, apoi se aplică. Omologarea se face pentru toate unitățile de comandă. În total sunt 8 și fiecare are mai multe puncte de tragere – de lansare – care se dezvoltă în funcție de banii pe care statul îi poate aloca. Se face un studiu de proiectare unusual, se iau în considerare zonele cultivate cu viță-de-vie și pomi, pentru că sunt pierderile foarte mari la acestea, dar acum sunt și la tomate, pentru că s-au luat fonduri și dacă pică grindina nu vor mai avea ce să vândă, iar banii europeni vor fi ceruți înapoi”, a explicat directorul adjunct al operatorului privat.
Grindina, ca fenomen, după 2010
Acesta mai spune că fenomenele de vreme severă cu grindină au început să apară în zona Moldovei, afectând mai ales viile, după anul 2010, iar din anul 2014 a început să opereze această companie privată, cu sistemele antigrindină, diminuând foarte mult pagubele.
Creșterea precipitațiilor se monitorizează în colaborare cu Autoritatea Națională de Meteorologie (ANM) la care operatorul trimite o adresă, la fiecare activitate. Tot în colaborare cu statul s-au făcut și teste care să arate ce cuprinde compoziția apei de ploaie și dacă e nocivă pentru plante, dar rezultatele au fost bune. Problema este faptul că nu se monitorizează toată suprafața țării, ci doar zonele prevăzute în contract.
Firma privată care operează aceste activități, în contractele cu statul, spune că se ocupă inclusiv de monitorizare și are toată tehnologia necesară pentru a face acest lucru. „Noi avem o tehnologie prin care «mulgem» norii înainte de a intra pe uscat și care se aplică, de exemplu, în Italia, unde ploaia se form în largul mării. Sunt tehnologii diferite, scanări diferite, unghiuri diferite. Nici nu ne lasă, conform legii, să intervenim privat, pentru că legea nu permite. Noi am vrut să producem apă pentru bazinele Hidroelectrica, dar nu ne permite legea nici acest lucru”, a mai explicat reprezentantul companiei.
Reprezentanții operatorului privat susțin că problemele au apărut la celalalt operator, Electromecanica, pentru că nu deține nici tehnologia, nici specialiștii de care ar avea nevoie pentru intervenții. Cum ține de Romarm și ambele companii au contracte de confidențialitate cu statul, pe sectorul de siguranță națională, e greu de aflat care sunt toate problemele reale în această situație, dar operatorul privat spune că pe zona de acțiune a companiei statului se pot vedea unele rezultate care arată că s-au produs pagube din cauza grindinei.
Directorul adjunct al companiei non-public a explicat, pentru Jurnalul, că atunci când nu se stăpânește bine tehnologia de producere a ploilor artificiale și de combatere a grindinei este foarte posibil ca grindina să fie produsă din eroare și să creeze calamități. Zona de acțiune a companiei statului este Buzău-Prahova.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
