Legea care reglementează Pilonul II de pensii non-public este din anul 2004, iar colectarea banilor a început în 2008, dar nimeni nu a observat anomalia pe care Guvernul Bolojan încearcă să o corecteze acum. Legea permite retragerea integrală a pensiei non-public, ceea ce ar putea afecta grav fondurile de pensii non-public, dacă sute de mii de români și-ar cere toți banii, la ieșirea la pensie – așa cum a explicat chiar președintele Autorității de Supraveghere Financiară. Cu toate acestea, modul în care Guvernul modifică legea încalcă toate principiile legale și constituționale. Confederaţia Naţională Patronală „Uniunea Generală a Industriașilor din România – UGIR-1903” atacă proiectul Executivului, cu argumente juridice clare. Patronatul a anunțat că va ataca legea, prin toate mijloacele, dacă Executivul nu găsește o altă modalitate de a rezolva această problemă, fără încălcarea Constituției.
Guvernul Bolojan s-a trezit cu un „cartof fierbinte” în brațe, după ce problemele Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat au fost ignorate, mai mult de două decenii. O prevedere a acestei legi ar permite retragerea integrală a sumelor care constituie pensia privată obligatorie, din Pilonul II. Pe această prevedere s-a bazat și Liviu Dragnea, fostul președinte al PSD, în anul 2017, când a anunțat că românii își pot retrage banii mai devreme, înainte de a ieși la pensie. O astfel de acțiune ar crea probleme grave fondurilor de pensii non-public, dar niciun guvern nu a avut curajul să schimbe legea, până acum, pentru că o astfel de intervenție presupune încălcarea mai multor principii juridice și constituționale.
Premierul Ilie Bolojan a recunoscut că proiectul de lege i-a fost dat chiar de către ASF, pentru că autoritatea a constatat anomalia și încearcă să elimine efectele acestei scăpări din lege. Președintele ASF, Alexandru Petrescu, a explicat că nu există nicăieri în Europa sistem de pensii în care să poți retrage toți banii, iar pentru modificarea legii au fost luate în calcul mediile europene ale pensiilor non-public, atât în ceea ce privește suma forfetară care poate fi retrasă, limitată la 25%, cât și perioada maximă de 10 ani pentru care pot fi stabilite tranșe lunare, ca să se evite situația în care sute de mii de oameni ar vrea să-și retragă brusc banii din Pilonul II, destabilizând sistemul. De asemenea, ar fi mai rentabil ca pensionarii să primească banii în tranșe lunare, pentru că pot plăti impozite mai mici sau deloc.
Pilonul II de pensii reprezintă fondurile de pensii administrate privat, reglementate de Legea nr. 411/2004 care a conceput acest pilon ca un supliment la pensia de stat, prin direcționarea unei părți din contribuția individuală de asigurări sociale (4,75% din salariul brut) către un cont particular person de pensie administrat privat. Banii acumulați în acest cont sunt investiți de administratorii fondurilor de pensii în numerous instrumente financiare.
Contribuțiile la Pilonul II sunt colectate din contribuția de 25% la sistemul public de pensii, banii fiind direcționați către fondurile non-public de pensii, iar această contribuție este apoi transformată în unități de fond și participantul este considerat deținător de unități de fond.
Retragerea integrală a banilor nu ar afecta fondurile de pensii
În scandalul Pilonului II a intervenit și președintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) care a explicat că nici măcar nu există o problemă reală a fondurilor de pensii, chiar dacă românii și-ar retrage toți banii din Pilonul II într-o singură tranșă. „Valul” retragerilor ar veni abia peste 15 ani, estimează APAPR, având în vedere numărul mare de „decreței” care au cotizat la Pilonul II de pensii non-public și care ar putea alege să retragă banii într-o singură tranșă.
Acesta a spus că legea actuală are impression neutru asupra sistemului de pensii non-public, deoarece în sistemul staunch nu există diferențe în ceea privește input-ul. Radu Crăciun a mai spus că fondurile de pensii sunt lichide și pot face față plăților și vârfurilor de plată care vor veni – intrările de bani sunt suficiente pentru a se face plăți chiar și în situațiile în care ar apărea aceste vârfuri de plată de la care a pornit inițiativa ASF pentru a modifica legea.
Președintele APAPR a mai oferit câteva explicații pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, precizând că românii nu sunt suficient de bine informați și ar putea lua decizii greșite. „Aş vrea să clarific două lucruri care mi se par foarte importante, mai ales că le-am văzut foarte mult timp rostogolite în spaţiul public. Prima clarificare este următoarea: această lege are un impression neutru asupra sistemului de pensii non-public. Altfel spus, cu această lege sau în sistemul staunch de plată a pensilor, nu există diferenţă din punct de vedere al impactului asupra fondurilor de pensii. Şi în situaţia actuală, şi în situaţia preconizată de lege, banii vor ieşi din sistemul de pensii non-public într-o plată unică. Deci nu se pune problema aceea pe care am avut-o invocată, că este o amânare a plăţilor gândită de administraţiile de pensii non-public ca să beneficieze mai mult timp de aceşti bani”, a explicat Radu Crăciun.
Probleme juridice și constituționale
Cu toate acestea, asociația susține modificarea legii, pentru că introduce principii corecte care se regăsesc în toate țările care au astfel de sisteme de pensii non-public dezvoltate. De asemenea, președintele APAPR a mai explicat de ce românii ar opta mai degrabă pentru o retragere eșalonată a banilor din Pilonul II de pensii, pentru că la o retragere integrală impozitul va fi mai mare față de cea de la eșalonare – adică o mare parte din bani ar merge către stat, prin impozitare. Aceeași explicație a dat-o și președintele ASF, când a prezentat avantajele alegerii unei retrageri eșalonate a pensiei din Pilonul II.
Cu toate acestea, în modificarea legislativă pe care a anunțat-o Guvernul există mai multe nereguli juridice și constituționale pentru care asociația patronală UGIR-1903 a anunțat că va ataca legea. De asemenea, nu a existat o consultare reală a celor afectați de această modificare legislativă, cu aplicare asupra contribuțiilor deja acumulate.
„Pilonul II, reglementat prin Legea nr. 411/2004, a fost conceput ca un drept patrimonial garantat al participanților. Conform artwork. 12 alin. (1) lit. g) și artwork. forty eight din această lege, fiecare contribuabil este titularul exclusiv al activelor din contul său particular person, iar acest drept este protejat de artwork. 44 din Constituția României și de artwork. 17 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care interzic privarea de proprietate fără utilitate publică, despăgubire justă și acord prealabil”, transmite patronatul.
UGIR-1903 subliniază faptul că Pilonul II „nu este un ajutor social acordat discreționar de stat și nici un produs financiar opțional, ci rezultatul direcționării unei părți din contribuția de asigurări sociale – adică bani reținuți din salariul fiecărui participant – către un cont deepest, administrat privat. Chiar dacă aceste titillating sunt exprimate în unități de fond și nu într-o sumă fixă, dreptul de proprietate asupra lor este deplin”, mai explică UGIR-1903.
Patronatul spune că prin modificarea regulilor de plată, Guvernul introduce o restricție suplimentară asupra exercitării drepturilor prevăzute de lege. „Problema nu este doar de oportunitate, ci și de principiu juridic: schimbarea se aplică persoanelor care au contribuit sub imperiul vechii legi, ceea ce echivalează cu o aplicare retroactivă. Or, potrivit artwork. 15 alin. (2) din Constituție, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile”, mai transmite patronatul.
Legea s-ar aplica retroactiv, modificând contractele
De asemenea, noua lege s-ar aplica încălcând principiul retroactivității și fără consimțământul informat al participanților, pentru că beneficiarii Pilonului II au semnat contracte în baza unei legi care le garanta accesul la întregul activ în condițiile inițiale, nu în condițiile impuse ulterior. „Chiar dacă modalitatea de plată poate fi reglementată în interes public, acest lucru trebuie făcut transparent, predictibil și cu respectarea drepturilor dobândite. Orice modificare impusă fără acordul titularilor sau fără despăgubire echivalentă ridică probleme serioase de constituționalitate și compatibilitate cu dreptul european”, a explicat casa de avocatură a asociației patronale.
Mai există un principiu constituțional care spune că statul nu se poate substitui voinței cetățenilor, invocând un presupus beneficiu pe termen lung, atunci când este vorba despre bani care le aparțin cetățenilor, prin efectul legii și al contribuțiilor personale. De asemenea, fiind vorba despre contracte semnate între beneficiari și fondurile de pensii non-public, aceste contracte trebuie să fie respectate, iar atunci când regulile se schimbă după ce obligațiile au fost îndeplinite doar de către una dintre părți, se poate considera că statul a intervenit nedrept în favoarea celeilalte părți a contractului.
