Schimbări majore la Pilonul II de pensii: Românii nu-și vor mai putea retrage toți banii deodată după pensionare, cu o excepție / Primele reacții

Cei peste 9 milioane de români care au pensii private (Pilonul II, obligatoriu și Pilonul III, facultativ) nu vor mai putea să-și retragă toți banii o dată, după obținerea deciziei de pensionare, ca în prezent, ci maximum 25% din sumă, iar restul, lunar, pe întreaga durată de viață, potrivit unui proiect de lege discutat vineri de guvern. Există și o excepție: dacă în cont ai mai puțini bani decât „de 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionarii din sistemul public” (echivalentul a 15.372 de lei la sfârșitul anului trecut), atunci poți încasa banii la fel ca până acum. Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) acuză că proiectul nu ține cont de interesele oamenilor care au pensii private, ci de interesele administratorilor de fonduri de pensii.

Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară, instituție care a făcut acest proiect, a susținut că este „o măsură strategică și prioritară esențială pentru completarea arhitecturii sistemului de pensii private din România și alinierea acestuia la standardele internaționale promovate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, în condițiile în care, în cadrul procesului de aderare a țării noastre la această organizație, OCDE a avut ca unică solicitare prioritară în domeniul pensiilor private adoptarea unui cadru legislativ primar care să reglementeze faza de plată”.

Potrivit acestuia, sistemul pensiilor private are în prezent peste 9 milioane de participanți și active care totalizează echivalentul a peste 10% din PIB-ul României.

13:15

Explicațiile ASF: „Nu există nicăieri în Europa fond de pensii unde să-ți poți retrage toți banii”

Președintele Autorității de Supraveghere Financiară a explicat, într-o conferință de presă susținută la finalul ședinței de guvern, motivele pentru care a decis să facă o reformă a pensiilor din pilonul II. El a explicat cu proiectul de lege a fost în primă lectură în ședința de guvern de astăzi și urmează o consultare extinsă pe prevederile lui.

„Mecanismul este construit în două direcții principalele, pe două forme de extracție pensie privată: pensia de tip retragere programată care se va plăti pe o perioadă determinată cu garanția rambursării integrale a activitului cumulat și pensia viageră cu plată pe toată durata de viață a participantului. Este prevăzut și dreptul pensionarului de a retrage o sumă forfetară de până la 25% din activul cumulat”, a explicat Petrescu.

El a argumentat că această reformă nu este doar o opțiune de politică publică, ci și o condiție pentru finalizarea procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Sistemul pensiilor private are în prezent peste 9 milioane de participanți și active ce totalizează echivalentul a peste 10% din PIB-ul României, a explicat Petrescu care a aformat că adoptarea cadrului authorized pentru plata acestor pensii este necesară „pentru a oferi participanților predictibilitatea și garanția reală că economiile lor se vor transforma în venituri sigure și pe termen lung“.

„Ne îndreptăm către un vârf de sarcină 2030 într-o perioadă în care sute de mii de oameni vor ieși la pensie”, a explicat el. Întrebat dacă contractul semnat de oameni este nul în acest moment, el a răspuns că „este vorba despre o actualizare”.

Întrebat despre modificarea care nu mai permite românilor să retragă toți banii după pensionare, președintele ASF a afirmat că aceasta a fost o măsură tranzitorie introdusă în lege în 2008.

„La momentul înființării fondurilor de pensii administrate privat, și mă întorc la anul 2008, a existat angajamentul ca în trei ani de zile de la acel moment să existe și o legislație prin care se prevede modul de plată al acumulărilor în fondurile administrate privat”, a spus Petrescu.

„Nu există nicăieri în Europa fond de pensii unde să-ți poți retrage toți banii”, a mai motivat el decizia de a modifica actualele prevederi din lege.

Prezentă la conferința de presă, Ileana Horvath, directoare în ASF cu responsabilități pe pensiile private, a oferit drept model de inspirație pentru noua proiectul de lege situația Bulgariei.

„Bulgaria este un exemplu foarte concludent. Ei au același sistem de pensii privte ca și la noi și legea lor de plată prevedere o sumă forfetară de 25% și apoi rata lună până la stingerea banilor aflați în contul indiviual de pensii pe maxim 10 ani”, a declarat Horvath.

12:forty eight

Guvernul a anunțat că urmează o conferință de presă la ora 13:15 la finalul ședinței de guvern susținută de Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară, instituție care reglementează piața asigurărilor și a pensiilor private.

12:03

Proiectul de lege, amânat pentru săptămâna viitoare

Guvernul a decis să amâne cu o săptămână adoptarea acestui proiect de lege, pentru a extinde aria de consultare referitoare la acest proiect de lege, au precizat pentru Jurnalu.ro alte surse din Guvern.

11:35

Guvernul nu va adopta astăzi proiectul de lege privind plata pensiilor private, ci va fi doar analizat în primă lectură, au declarat vineri pentru Jurnalu.ro mai multe surse care participă la ședința Executivului. Pe agenda publică anunțată, proiectul de lege generation pe prima poziție, fără să fie precizat că este analizat în primă lectură.

• Consultă aici proiectul de lege și nota de fundamentare.

Cum se fac acum plățile la Pilonul II și de ce se schimbă regulile

România a implementat sistemul de pensii private, începând cu anul 2005, după modelul Băncii Mondiale, fiind astfel structurat în două faze organizate particular, respectiv: faza de acumulare și faza de plată.

Începând cu anul 2007 și până în prezent, în faza de acumulare, s-a înregistrat o evoluție remarcabilă a fondurilor de pensii private, respectiv număr de participanți în continuă creștere, valoarea și calitatea activelor, precum și ponderea acestora în PIB României.

Cu privire la faza de plată, însă, deși s-a prevăzut în cadrul primar necesitatea unei legi speciale privind plata pensiilor private, acest lucru nu s-a făcut până acum.

În absența unei legi care să stabilească organizarea și funcționarea fazei de plată a pensiilor private, potrivit legislației în vigoare la acest moment, participantul care îndeplinește condițiile de pensionare primește o plată unică sau plăți eșalonate în rate pe o durată de maximum 5 ani, la cerere.

Guvernul motivează nevoia acestei legi „având în vedere sumele tot mai mari acumulate în conturile individuale ale participanților și pe care aceștia le solicită ca plată unică sau eșalonată, perspectiva și situația demografică în care cele mai însemnate valori eligibile la plată sunt consemnate ca fiind așteptate începând cu anul 2030, ca urmare a îndeplinirii condițiilor de pensionare a unui număr însemnat de participanți la fondurile de pensii private”.

În plus, prin adoptarea acestei legi, sistemul de pensii private din România s-ar alinia la principiile de bază ale OCDE, organizație la care țara noastră este în proces de aderare.

Ce se schimbă: Cum vei putea să-ți încasezi pensia privată

Proiectul de lege stabilește o sumă minimă necesară pentru dobândirea unei pensii private, respectiv pentru transferul activului private al participantului către un fond de plată.

Pentru a putea beneficia de o pensie privată lunară, valoarea activului tău private trebuie să depășească un anumit prag: de 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionarii din sistemul public.

La recordsdata de 31 decembrie 2024, acest prag generation de 15.372 de lei (12 x 1.281 lei).

Dacă suma acumulată în contul tău este sub acest prag, banii îți vor fi plătiți teach de către administrator, sub formă de plată unică sau plăți eșalonate pe maximum 5 ani, accurate ca până acum.

Două modalități principale la plata pensiilor private

Dacă sumele pe care los angeles oamenii în conturi depășesc pragul mai sus menționat, plata pensiilor se va face prin intermediul unor fonduri speciale, numite fonduri de plată a pensiilor private. Acestea vor fi administrate de entități autorizate de ASF.

Vor exista două modalități de a-ți primi pensia prin intermediul fondurilor de plată:

1. Pensii de tip retragere programată: Vei primi plăți lunare pe o perioadă limitată de timp (maximum 10 ani). Valoarea pensiei lunare va fi cel puțin egală cu indemnizația socială pentru pensionari. Dacă decedezi înainte de a primi toți banii, moștenitorii tăi vor primi suma rămasă.

• „Stabilirea termenului de 10 ani are în vedere faptul că potrivit datelor disponibile în prezent prin Eurostat, speranța medie de viață la naștere este de 80,5 ani pentru femei, 72,9 ani pentru bărbați și combinat de 76,6 ani. Conform aceleași surse, speranța medie de viață actuală este de seventy nine,2 ani pentru femei și 71,3 ani pentru bărbați, rezultând o rată combinată de 75,1 ani.
• Totodată, pentru România, s-a pornit de la premisa pensionării unei persoane la vârsta routine de 65 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, rezultând astfel o perioadă de încasare a pensiei de peste 10 ani pentru populație.
• În cele mai multe jurisdicții, perioada de plăți programate se situează în intervalul 1-10 ani, în unele țări fiind extinsă până la 20 de ani (Japonia, Suedia), iar în altele, perioada este stabilită în funcție de speranța de viață la pensionare (Estonia, Costa Rica)”, se arată în nota de fundamentare.

2. Pensii viagere: Vei încasa o pensie lunară pe întreaga durată a vieții memoir. Valoarea pensiei va fi calculată prin metode actuariale, bazate pe activul tău private.

Opțiunea de a retrage 25% din bani la pensionare

În mod connected cu practicile existente în alte order ale Uniunii Europene, vei putea retrage o parte din bani (sumă forfetară) din totalul sumei acumulate.

Această plată este de maximum 25% din valoarea activului private și se poate realiza doar după obținerea calității de membru al unui fond de plată a pensiilor de tip retragere programată sau viagere.

Această opțiune se exercită la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică, acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare.

Cum se retrag banii din pensii private în alte țări

În stabilirea acestei opțiuni, guvernul spune că a ținut cont de faptul că, în classic, toate tipurile de fonduri de pensii private din lume allow retragerea unei sume forfetare (lump sum) sau chiar întreaga suma acumulată dacă valoarea activului este sub un anumit nivel.

Sunt prezentate următoarele exemple:

• Italia: Pensii ocupaționale obligatorii: Membrul poate retrage până la 30% din suma acumulată în cont pentru orice motiv.
• Croația: Pilonul 2: Membrul poate retrage o sumă forfetară de până la 15% din valoarea activului private de care dispune în fondul de pensii; Pilonul 3: Membrul poate retrage o sumă forfetară de până la 30% din valoarea activului private de care dispune în fondul de pensii.
• Africa de Sud: Membrul poate retrage o sumă forfetară de până la 33% din valoarea activului private de care dispune în fondul de pensii.
• Irlanda: Fonduri private de tip contribuții particular: Membrul poate retrage ca sumă forfetară până la 25% din valoarea activului private de care dispune în fondul de pensii.
• Polonia: Fondurile PPK (ocupaționale/facultative): Membrul poate retrage ca sumă forfetară maxim 25% din valoarea activului private de care dispune în fondul de pensii. (Surse: bazele de date ale OECD, IOPS.)

În cadrul procesului de elaborare a prezentului proiect de lege au fost luate în considerare practicile internaționale legate de plata pensiilor private, cu precădere cele din țări al căror sistem de pensii private prezintă cele mai mari similarități cu sistemul românesc, de exemplu Bulgaria, susține Guvernul.

Asociație a consumatorilor: Proiectul nu ține cont de interesele participanților, ci de cele ale industriei

Primele critici au venit de la Alin Iacob, președintele Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF).

Acesta reclamă că la aceste reglementări nu au fost luate în considerare propunerile asociațiilor de consumatori, iar prevederile avantajează administratorii de pensii private, nu oamenii care au pensii private.

Una dintre propuneri viza ca oamenii să-și poată retrage la pensionare 30% din totalul banilor din conturi, nu 25% cât se propune acum, iar dacă probează cu documente o situație de urgență de ordin medical sau social să poată retrage întreaga suma de bani de la Pilonul II.

• „AURSF militează pentru posibilitatea ca un participant să poată opt ce dorește să facă cu banii acumulați în contul său de pensie privată, connected cu situația din prezent.
• Totuși, având în vedere faptul că economisirea s-a realizat în vederea completării resurselor financiare la momentul pensionării, a acumulării în anii următori a unor sume suplimentare relativ importante și având în vedere practica din statele OECD menționate în expunerea de motive, putem agrea cu un lump sum parțial, majorat de la 25% la 30%.
• În același timp, însă, considerăm că, în situația în care probează cu documente existența unei situații de urgență de ordin medical sau social, membrul fondului de plată trebuie să poată retrage până la 100% din valoarea activului său private”, motivează asociația.

O altă propunere este ca pensia de tip retragere programată să nu se întindă pe 10 ani, ci pe 5 ani, iar pensionarul să poată fi asistat în cererea sa și de o asociație de consumatori.

• „În momentul de față, perioada de plată este limitată la 5 ani. Dublarea instantanee a perioadei de plată, în condițiile în care nu s-au acumulat sume importante în contul participanților și nici nu am asistat la creșterea speranței de viață a acestora, ar fi percepută extrem de negativ la nivelul societății. Toți cei care doresc definirea unei perioade de plată pe un termen mai îndelungat, o pot face fără niciun fel de restricții.
• În plus, România înregistrează în prezent și niveluri mari ale ratei inflației, iar prelungirea perioadei de plată ar diminua valoarea reală a sumei încasate de pensionar. Pentru a permite membrului unui fond de plată să fie ajutat de o asociație de consumatori”, a mai propus AURSF.

Asociația spune că va cere modificarea proiectului de lege în Parlament pentru schimbările să răspundă cu adevărat intereselor participanților și ale beneficiarilor de pensii private.

Ce plăți s-au făcut la Pilonul II. Majoritatea oamenilor încasau toți banii odată

Pentru pensiile administrate privat (pilonul II), dacă în anul 2011 s-au efectuat plăți unice (bani încasați integral o singură dată) reprezentând pensie pentru limita de vârstă, în valoare de peste 264.000 de lei, în anul 2024 acestea au depășit valoarea de 454,5 milioane de lei.

Totalul plăților în perioada 2011 – 2024 a depășit 1,4 miliarde de lei.

În ceea ce privește situația plăților eșalonate, acestea au început să fie solicitate de către participanți începând cu anul 2018, ca urmare a creșterii valorii activelor, precum și a conștientizării faptului că activul acumulat reprezintă pensie și încasare eșalonată lunar.

În perioada 2018 – 2024, pentru pensiile administrate privat (pilonul II) s-au efectuat plăți eșalonate reprezentând pensie, în valoare de peste 560 de milioane de lei.