Cheltuielile statului vor trebui reduse pressing pentru a se evita creșterea taxelor, în paralel cu adoptarea unor măsuri care să combată evaziunea fiscală, arată o analiză realizată de Tax Institute. În lipsa unor astfel de măsuri fiscale și de consolidare bugetară, obiectivul de limitare a deficitului la 7% din PIB devine greu de atins.
Perspectivele limitării deficitului la 7% din PIB sunt sumbre, în ciuda asigurărilor Ministerului Finanțelor. Reducerea cheltuielilor statului este o condiție sine qua non a atingerii acestui obiectiv, dar având în vedere amplitudinea deficitului în acest 2nd, ea pare insuficientă pe cont propriu. Creșterea taxelor, deși o variantă mai facilă pentru acoperirea necesarului de finanțare pe termen scurt, va avea efecte profund antagonistic pe termen mediu și lung. „De aceea, considerăm că poate fi doar o soluție de ultim resort. Rămâne vitală o reformă fiscală comprehensivă, în consultare cu mediul asociativ și de afaceri, care să corecteze nu doar deficitul, ci și o serie de distorsiuni pe care actualul sistem le creează”, spun cei care au realizat studiul.
Deficitul bugetar este în creștere
Execuția bugetară pe primul trimestru al acestui an confirmă traiectoria îngrijorătoare: deficitul a urcat la 2,28% din PIB, un nou legend trimestrial. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, creșterea este de 110,6%. Față de primul trimestru din 2023, deficitul a crescut cu 60%, iar comparativ cu 2022 a crescut cu 105%, avertizează analiza Tax Institute, organizație fondată de Gabriel Biriș, Ana Bobircă și Ruxandra Jianu.
„În condițiile actuale, estimarea Consiliului Fiscal pentru un deficit de 9,5% pe întregul an pare optimistă. Dacă se menține dinamica anilor trecuți, deficitul ar putea ajunge între 9,6% și 13,1% din PIB în 2025”.
Analiza Tax Institute
Ce măsuri sunt propuse
Pentru a nu fi nevoit să majoreze taxele, analiza recomandă viitorul Guvern să adopte măsuri pentru creșterea colectării, cu accent pe TVA și accize, precum și pentru combaterea evaziunii fiscale. Printre soluțiile propuse se numără:
-
aplicarea taxării inverse în domenii vulnerabile;
-
impozitarea sumelor nejustificate;
-
implementarea regulilor OCDE privind profiturile nedistribuite din paradisuri fiscale (CFC Principles bazate pe „Final Beneficiary Proprietor”).
„Creșterea taxelor, deși o variantă mai facilă pentru acoperirea necesarului de finanțare pe termen scurt, va avea efecte profund antagonistic pe termen mediu și lung. De aceea, considerăm că poate fi doar o soluție de ultim resort.
Rămâne vitală o reformă fiscală comprehensivă, în consultare cu mediul asociativ și de afaceri, care să corecteze nu doar deficitul, ci și o serie de distorsiuni pe care actualul sistem le creează”,
analiza Tax Institute
Cheltuieli curente, principala sursă a deficitului
Analiza subliniază faptul că deficitul bugetar este cauzat, în proporție covârșitoare, de cheltuielile curente ale statului. Astfel, în primul trimestru din 2025, proporția deficitului curent din deficitul total s-a situat la 90% în ianuarie, 95% în februarie și 92% în martie. În același timp, veniturile curente nu dau semne de îmbunătățire structurală. În T1 2025, veniturile au scăzut cu 0,1% din PIB față de aceeași perioadă din 2024, în timp ce cheltuielile au crescut cu 0,2% din PIB.
„Cheltuielile curente nu au o dinamică diferită în 2025 față de perioada 2022 – 2024, ceea ce face improbabilă o corectare semnificativă a deficitului în restul anului”, arată Tax Institute, care subliniază că acest comportament nu este o noutate.
Impozit pe venit și salarii
Încasările din impozitul pe venit și salarii au avut o evoluție superioară anilor precedenți, cu 0,14% din PIB în plus față de același interval din 2024 în februarie. Acest avans s-a păstrat și în luna martie. În funcție de evoluția din următoarele luni, efectul trebuie atribuit eliminării excepțiilor pentru diferite tipuri de activitate la începutul anului. Ținta pentru încasări la 12 luni este de 56,5 miliarde de lei. Realizările la 3 luni sunt de 15,1 miliarde, sau 26,7%. Media dintre 2022 – 2024 a fost de 23% – astfel, încasările se află în acest 2nd cu 3,7% peste media ultimilor ani. La un ritm fixed al colectărilor, acestea ar putea totaliza 65,6 miliarde la final de an, sau 3,4% din PIB, cu 0,4% în plus. Rămâne de urmărit dacă dinamica sa se va păstra și în următoarele luni, compensând performanța slabă a altor categorii de venituri bugetare.
Încasări din TVA și accize, sub nivelurile prognozate
Deși încasările din impozitul pe venit și salarii au avut o evoluție pozitivă, fiind de 15,1 miliarde lei în T1, reprezentând 26,7% din ținta anuală, alte surse importante de venit bugetar au înregistrat scăderi semnificative. Cele mai mari probleme vin din evoluția TVA: în T1 2025, încasările au fost cu 12% sub cele din aceeași perioadă a anului trecut, totalizând 28,6 miliarde de lei, adică doar 20,9% din ținta anuală.
Pentru 2025, bugetul a fost construit pe încasări din TVA de 136 de miliarde de lei, echivalentul a 7,1% dintr-un PIB estimat la 1.912 miliarde de lei. Aceste venituri au totalizat 6,9% din PIB în 2024, 6% în 2023 și 6,1% în 2022, astfel că atingerea țintei pentru acest an este improbabilă în lipsa unor măsuri de corecție.
Contribuții de asigurări
* Veniturile din contribuții s-au plasat la un nivel stabil comparativ cu 2024, dar mai ridicat în raport cu 2022 și 2023.
• Raportat la ținta de 205,9 miliarde de lei din Legea Bugetului, încasările de 49,8 miliarde se află la 24%. Deși sub ceea ce matematic ar fi regular pentru Trimestrul I, de regulă încasările accelerează pe parcursul anului și ating ținta asumată în buget.
• Media încasărilor în Trimestrul I în ultimii 3 ani a fost de 23,9%, astfel că ne putem aștepta la încasări conforme cu prognoza pentru 2025, dacă ritmul din prezent se păstrează.
Încasările din accize în T1, sub media ultimilor ani
O dinamică similară au avut încasările din accize, cu notabila diferență că în ultimii ani acestea au fost la niveluri sub cel din 2022. Pentru că nivelul din 2022 poate fi atribuit revenirii activității economice și încasărilor de după pandemie, putem considera nivelul din prezent ca fiind cel regular. Așadar, nu este de așteptat o supra-performanță a încasărilor din accize.
Față de ținta de forty eight,5 miliarde de lei, în Trimestrul I s-au încasat 10 miliarde sau 20%. Această cifră se află sub media ultimilor ani (22%). În ritmul mediu al ultimilor ani, încasările ar putea totaliza forty five,5 miliarde de lei la final de an. Evoluția încasărilor din accize rămâne o zonă de urmărit, având în vedere presiunea asupra creșterii economice, cu consecințe pentru aceste venituri în următoarele trimestre.
Cheltuieli curente legend
Nivelul-legend al cheltuielilor curente pentru Trimestrul I 2025 devine cu atât mai îngrijorător atunci când observăm dinamica lor intra-anuală. Media ultimilor trei ani pentru Trimestrul I este de 23,3% din totalul la 12 luni.
• O estimare pe baza acestor cifre duce prognoza pentru finalul anului 2025 la 739 de miliarde de lei, sau 38,6% din PIB, cu 0,9% din PIB peste recordul lui 2024. Bugetul prevede cheltuieli totale cu 74,8 miliarde în plus față de 2024. Conform calculelor noastre, în acest 2nd cheltuielile curente vor necesita 74 de miliarde de lei din această sumă.
• Alocările pentru investiții sunt cu 25 de miliarde mai mari decât în 2024. Chiar și cu menținerea ritmului încasărilor conform bugetului, eforturile de regulate al deficitului sunt vulnerabilizate de costurile aferente plafonării prețurilor la energie și de orice cheltuieli one-off neprevăzute.
Cheltuielile de private au urcat ușor
Cheltuielile de private au crescut la rândul lor din luna februarie, după o stagnare la nivelul lui ianuarie 2024 în prima lună a anului. Creșterea de 0,1% din PIB a cheltuielilor curente în Trimestrul I față de intervalul din 2024 provine din această categorie, care a totalizat 2,2% în Trimestrul I din 2025 față de 2,1% din 2024. Suma alocată în buget pentru cheltuielile de private este de 169,5 miliarde de lei, sau 8,9% din PIB. Conform datelor trimestriale, ele au totalizat până acum 42,1 miliarde. În medie, în intervalul 2022 – 2024 proporția cheltuielilor cu personalul la nivelul Trimestrului I față de execuția la 12 luni a fost de 23%. Păstrând această proporție, prognoza de cheltuieli pentru 2025 este de 183 de miliarde de lei sau 9,56% din PIB.
Presiunea cheltuielilor cu salariile și asistența socială
Severitatea presiunii cheltuielilor curente e reliefată de ponderea cheltuielilor cu salarii și asistența socială în veniturile fiscale și contribuții. Aceste două categorii de cheltuieli sunt cele mai semnificative și mai persistente din buget. Spre deosebire de cheltuielile de investiții, ele nu se pot ajusta la fel de ușor pentru consolidare fiscală.
• De la 77,9% la 12 luni în 2018, ponderea a atins 80,7% în 2024. Această evoluție nu a fost însă una liniară. Ponderea sa a crescut fixed până înainte de anul 2020, când a urcat semnificativ ca urmare a pandemiei COVID-19. După o ajustare graduală până în 2022, și-a reluat evoluția ascendentă.
• Estimarea noastră pentru 2025 se bazează pe relația dintre cifrele la 3 și la 12 luni. Pe baza mediei acestui raport între 2022 și 2024, prognozăm o pondere de 81,9% la final de 2025. Trebuie însă menționat că raportul a fost unul fixed ascendent după 2022, iar dacă trendul se păstrează, chiar și această estimare ar putea fi subevaluată.
Cheltuieli cu asistența socială, bunuri și servicii, subvenții, dobânzi sunt în creștere
O evoluție stabilă au avut cheltuielile cu asistența socială, cu bunuri și servicii și sumele alocate subvențiilor
Dacă ultima categorie are de regulă o evoluție fluctuantă pe parcursul anului (și deci greu de prognozat pe baza datelor trimestriale), primele două tipuri de cheltuieli au un progres fixed după primele trei luni.
În prezent, cheltuielile cu asistența socială se află la 26,2% din buget, la nivelul mediei perioadei 2022 – 2024. În acest ritm, ne putem aștepta să rămână în marja alocată la începutul anului. Cheltuielile cu bunuri și servicii se plasează la 22,2 miliarde de lei, sau 23,5% din buget, față de o medie de 22,2% pentru ultimii trei ani. În acest ritm, putem prognoza cheltuieli de 100 de miliarde de lei, cu 5,3 miliarde peste suma alocată
O mențiune specială merită cheltuielile cu dobânzile, care se află într-o pronunțată spirală ascendentă. Acestea au atins 33% din bugetul alocat pe 2025. Evoluția lor merită urmărită îndeaproape, în contextul tendinței de creștere a dobânzilor din acest an.
