Maxim Macovei, jurist cu peste 11 ani de experiență, avocat specializat în drept civil și al afacerilor în Republica Moldova, a declarat într-un interviu acordat Adevărul că alegerile din Republica Moldova, din data de 28 septembrie, sunt „grandioase, existențiale chiar”.
Maxim Macovei, jurist și avocat
El avertizează că „intrăm în primii doi ani efectivi de negocieri, când Europa nu mai e slogan, ci capitole, benchmark-uri, legi adoptate la timp și implementate pe bune. Un Parlament fără voință sau cu o majoritate care vrea frână va transforma dosarul de aderare într-o simulație. Banii nerambursabili, asistența macrofinanciară, proiectele de infrastructură și energie, toate sunt condiționate de reforme. Le încetinești, le pierzi. Asta e miza.”
În opinia sa, miza scrutinului nu se reduce la un simplu mandat de patru ani, ci la ritmul și direcția pe următoarele două decenii. Dincolo de economie, Maxim Macovei subliniază că este vorba de securitate, stat de drept și credibilitatea internațională a Moldovei: dacă reformele stagnează, aderarea riscă să rămână doar un calendar decorativ, iar capitalul serios să ocolească țara.
În interviul acordat ziarului Adevărul, el vorbește deschis despre riscurile de corupere a alegătorilor și dezinformare, despre rolul decisiv al diasporei, despre posibilele coaliții de după scrutin și despre primele reforme care trebuie pornite imediat, de la justiție funcțională până la independența energetică.
Cum vedeți miza acestor alegeri pentru viitorul Republicii Moldova?
Maxim Macovei: Grandioasă. Existențială chiar. Pentru mine formularea “alegeri importante” e practic o tautologie. Dar voi explica de ce consider așa în contextul nostru de acum.
Intrăm în primii doi ani efectivi de negocieri, când Europa nu mai e slogan, ci capitole, benchmark-uri, legi adoptate la timp și implementate pe bune. Un Parlament fără voință sau cu o majoritate care vrea frână va transforma dosarul de aderare într-o simulație. Banii nerambursabili, asistența macrofinanciară, proiectele de infrastructură și energie – toate (!) sunt condiționate de reforme. Le încetinești, le pierzi. Asta e miza.
E și securitate, nu doar economie. Războiul e la hotar, iar presiunea hibridă n-a plecat nicăieri: bani murdari, propagandă, „specialiști” în destabilizare. Alegerile decid dacă instituțiile noastre rămân cu mandat clar de aliniere politică și de securitate la Occident sau deschidem ușa „neutralismului” comod, care în practică înseamnă dependență. Pe energie încă suntem pe muchie: interconectările, producția locală și regulile de piață se fac prin legi și bugete – adică tot în Parlament.
E, în fine, justiția (“Fiat justitia ruat caelum”) și statul de drept. Câtă vreme ne prefacem, capitalul serios ne ocolește, iar cetățeanul pleacă. Dacă ne ținem de treabă, putem avea proceduri, instanțe instituții care chiar lucrează pentru cetățean. Asta se votează, nu se imploră,și cu atât mai mult nu se oferă sau facilitează din Rusia.
Fereastra geopolitică în care Moldova contează pozitiv nu va rămâne deschisă la infinit. Europa a pus oferta pe masă. Acum e rândul nostru să arătăm dacă vrem să fim parte a ei ca stat matur sau doar ca subiect de conferințe și coffee-break-uri. De aceea spun că alegerile sunt cruciale. Nu hotărăsc doar patru ani de mandat, ci ritmul și direcția pentru următoarele două decenii.
Dacă partidul de guvernământ nu obține majoritatea, ce scenarii de guvernare vi se par mai probabile?
Maxim Macovei: Dacă Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS, actual la guvernare) nu ia din nou majoritatea, tabloul e destul de complicat. Ultimul sondaj iData pune PAS la 24,9% și Blocul Patriotic la 24,7%, cu Alternativa la 7,2% și Partidul Nostru la 5,4%, iar 26,6% încă nehotărâți. Sondajul nu include diaspora și nici malul stâng. Istoric, diaspora votează bvectorul pro-european. Regulile jocului rămân aceleași: prag 5% pentru partide, 7% pentru blocuri, circumscripție națională, 101 mandate. Cu alte cuvinte, risc mare de Parlament în patru culori și șanse mai mici pentru o majoritate absolută repetată.
În acest context, scenariul cel mai fezabil analizat de analiștii locali este PAS + Partidul Nostru. Varianta PAS + Blocul Alternativa este posibilă, dar complicată, ținând cont de declarațiile pe care le-am găsit în spațiul public. Iar PAS + Blocul Patriotic (BEP, pro-rus clar)? În 2019 a fost un aranjament tactic de cinci luni, în plină criză constituțională. Azi miza e integrarea europeană, liniile sunt clare, iar o coabitare PAS–BEP ar arunca în aer coerența strategică.
Credeți că aceste alegeri vor fi într-adevăr libere și corecte, având în vedere riscurile dezinformării și interferenței externe?
Maxim Macovei: Dacă e să ne raportăm la ultimele alegeri din 2024, la prezidențiale și referendum, OSCE a notat alegeri „bine administrate”, cu competiție reală dar cu preocupări privind interferența externă și dezinformarea activă, notând dificultățile create de interferența străină și schemele de cumpărare a voturilor. Concluziile lor rămân relevante, dar probabil riscurile sunt chiar amplificate la zi. Or, recent autoritățile au anunțat sume masive vehiculate pentru mită electorală (zeci de milioane USD/EUR, atribuite rețelelor afiliate lui Ilan Șor). Sunt deja constastate coruperi în masă. În ultima săptămână, procurorii au făcut zeci de percheziții și rețineri pe corupere a alegătorilor și bani din Rusia, inclusiv fluxuri prin crypto, cash. Consiliul UE a sancționat în iulie 2025 persoane/entități legate de blocul „Pobeda/Victorie” (rețeaua Ilan Șor, condamnat definitiv, pro-rus, fugit din țară) pentru dezinformare, cumpărare de voturi și destabilizare. SUA (OFAC) a sancționat încă din 2022–2023 actori ai influenței maligne ruse implicați în Moldova.
Mai degrabă că alegerile vor fi libere și corecte, convențional. Intrăm, însă, în alegeri cu riscuri reale de dezinformare și interferență externă (rusă în mod special), plus corupere a alegătorilor, finanțări opace. Avem, însă, „plase de siguranță”: o misiune OSCE deja desfășurată, atenție sporită a instituțiilor de forță și sancțiuni internaționale pe actorii care distorsionează procesul.
Ce ar trebui făcut, concret, pentru a limita corupția electorală și manipularea din campanie?
Maxim Macovei: La două zile de vot, întrebarea mai degrabă nu e ce ar fi trebuit, ci „ce s-a făcut concret și poate produce efecte chiar acum”. Avem trei paliere vizibile.
Primul este cel instituțional. În iunie, Parlamentul a un pachet amplu care a modificat 13 acte (inclusiv Codul electoral, Codul penal etc.), a lărgit definițiile coruperii electorale și a majorat sancțiunile.
Al doilea e palierul penal. Pe fondul acuzațiilor de mituire a alegătorilor și finanțări ilicite, CNA și procurorii au făcut percheziții în Chișinău, Orhei și sudul țării, într-un dosar de finanțare ilegală și corupere, cu rețineri și ridicări de sume în valută, carduri și documente. Acțiuni similare au continuat zilele acestea cu peste 30 de percheziții într-un dosar de infracțiuni electorale.
Al treilea e frontul informațional și de integritate a procesului electoral. Misiunea OSCE este deja pe teren (nucleu de 16 experți, 30 observatori pe termen lung și cerere pentru 200 pe termen scurt), iar la 10 septembrie CEC acreditase peste 1.600 de observatori civici și 145 internaționali.
Din această perspectivă, Moldova ține piept, nu perfect, dar vizibil – iar asta se vede în sancțiunile aplicate, observație internațională și răspunsul autorităților prin dosarele intentate. Urmează testul adevărat, să vedem cum se materializează toate aceste mecanisme în ziua votului și în numărarea transparentă.
Acum mingea e ridicată la fileul autorităților electorale, la observatori și, mai ales, la alegători.
Cum evaluați rolul diasporei și ce soluții practice ar fi pentru ca moldovenii din străinătate să voteze mai ușor și mai sigur?
Maxim Macovei: Rolul diasporei nu este doar simbolic, ci matematic decisiv. La ultimele alegeri, diaspora a generat în jur de 15 mandate suplimentare pentru PAS, iar pentru 2025 se așteaptă între 280 și 320 de mii de votanți din străinătate (sper să batem totuși orice așteptare în această duminică). În contextul în care sondajele arată o diferență de doar câteva procente între blocul pro-european și cel pro-rus, fără includerea votului din diasporă, votul diasporei ar putea fi decisiv (sper să fie).
Pentru prima dată în istoria alegerilor parlamentare moldovenești, cetățenii moldoveni aflați în zece state: Australia, Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Islanda, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, SUA și Suedia, vor avea și opțiunea de a vota prin corespondență o inovație care permite votul celor care locuiesc la distanțe mari de secțiile tradiționale.
Cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot, care se vor afla în străinătate pe 28 septembrie 2025, vor avea posibilitatea să participe la alegerile parlamentare, votând la orice secție de votare deschisă peste hotare, indiferent de statutul șederii lor în țara gazdă. Este important de menționat că înregistrarea prealabilă nu este obligatorie pentru participarea la vot în secțiile de votare, însă este obligatorie pentru alegătorii care doresc să voteze prin corespondență. Astfel, orice cetățean cu drept de vot își poate exercita acest drept la orice secție de votare constituită în afara țării sau în localitatea de domiciliu ori reședință din Republica Moldova, chiar și fără a fi înregistrat prealabil.
Cei care propun limitarea votului diasporei, sub diverse pretexte – că nu plătesc taxe în Moldova, că nu cunosc realitățile locale, că votul lor ar fi nedrept – promovează de fapt o viziune antidemocratică și neconstituțională. Dreptul de vot este un drept fundamental care decurge din cetățenie, nu din domiciliu sau din plata taxelor. Mai mult, diaspora trimite anual remitențe de miliarde de euro care susțin economia moldovenească, iar experiența lor din țările dezvoltate reprezintă un capital uman invaluabil pentru modernizarea Moldovei.
Argumentul real al celor care vor să limiteze votul diasporei este pur electoral – știu că acești oameni votează masiv pentru integrarea europeană și împotriva nostalgiilor sovietice.
Indiferent de cine câștigă, care ar fi primele reforme absolut necesare imediat după scrutin?
Maxim Macovei: Începem cu o justiție care se vede în rezultate, nu în promisiuni, cu verificări reale ale averilor și accent pe performanță și dosare soluționate chiar în termen rezonabil. Stabilim un regim de predictibilitate fiscală pe termen lung, fără schimbări peste noapte și cu reguli clare pentru capital. Punem armonizarea acquis-ului pe șine, ca program de lucru al Parlamentului și Guvernului, cu termene ferme și implementare reală. Mutăm greutatea pe investiții în infrastructură, drumuri care leagă piețele și coridoare logistice care reduc costul per kilometru, plus un pachet de proiecte bancabile în sectorul energetic pentru producție locală, interconectări și stocare. Deschidem poarta investitorilor din regiune cu o abordare dedicată, un ghișeu unic care rezolvă în loc să plimbe hârtii și pachete atractive de facilități acolo unde merită, calibrate pe impact, pe locuri de muncă și pe export, aliniate obligațiilor noastre internaționale.
Dacă forțele pro-ruse câștigă teren în Parlament, ce consecințe are asta pentru drumul european al Republicii Moldova?
Maxim Macovei: Dacă forțele pro-ruse câștigă teren în Parlament, prima consecință e aritmetică – încetinești sau blochezi legislația de aliniere la acquisul comunitar exact când negocierile de aderare sunt deschise și fiecare capitol cere majorități, termene și consecvență. Negocierile de aderare au fost deschise oficial pe 25 iunie 2024 prin prima Conferință Interguvernamentală, după decizia Consiliului European din 14–15 decembrie 2023. Un legislativ ostil sau ambivalent poate frâna transpuneri, amâna legi-cheie și transforma aderarea într-un calendar decorativ.
A doua consecință e financiară. Sprijinul UE e masiv, dar condiționat. Comisia a anunțat pentru 2025 un pachet de până la 250 milioane EUR, inclusiv suport bugetar direct condiționat de reforme. În paralel, Parlamentul UE și Consiliul au inventariat un pachet de 1,9 miliarde EUR pentru 2025–2027 (granturi și împrumuturi preferențiale). Când încetinești reformele sau inversezi direcția, banii aceștia se blochează sau se amână.
Urmează politica externă. Aderarea cere aliniere susținută la deciziile de politică externă și sancțiunile UE față de Rusia. Un Parlament în care vectorul pro-rus devine decisiv poate împinge la neutralisme selective, erodând rata de aliniere la măsurile UE și trimițând semnalul greșit la Bruxelles exact când Consiliul prelungește și extinde pachetele de sancțiuni. Costul e reputațional și procedural în dosarul de aderare.
Mai e energia. Strategia pe independență energetică are obiectiv clar eliminarea dependenței de resursele rusești și investiții pe infrastructură, după ce criza energetică a demonstrat vulnerabilitatea sistemului. O majorare a influenței pro-ruse poate frâna interconectările, liberalizările și investițiile, redeschizând ușa pentru dependențe pe care abia le-am redus.
Cu pro-rușii mai puternici, drumul european nu dispare per se, dar devine mai lent, mai scump și mai vulnerabil. Negocierile rămân deschise, însă capitolele bat pasul pe loc, banii UE vin mai greu, alinierea la politica externă europeană devine selectivă sau chiar blocată.
Care vi se par cele mai mari riscuri care pot afecta desfășurarea alegerilor?
Maxim Macovei: Cel mai mare risc are nume și istoric: corupția electorală, cumpărarea de voturi și finanțările ilicite care deformerază voința populară înainte să se deschidă urnele. Anul trecut am avut cifre obscene puse pe masă de autorități și confirmate public. Zeci de milioane de euro, poate chiar sute, pompate în mită electorală în campanii și referendum, iar mecanismul nu s-a evaporat peste noapte. Când ai precedente de acest calibru, acesta este, fără echivoc, riscul numărul unu pentru integritatea scrutinului. Contextul de acum doar întărește concluzia.
Restul riscurilor gravitează în jurul aceluiași nucleu financiar. Dezinformarea de mărimi industriale și tentativele de delegitimare a procesului.
Miza critică a zilei de vot nu este doar un atac informatic spectaculos sau o poveste de social media, ci vechiul mecanism al banului care cumpără conștiințe iresponsabile. Dacă se taie sau măcar se limiteasză acest flux, celelalte riscuri devin gestionabile. Dacă nu, ele vor fi doar decorul perfect pentru a legitima rezultatul obținut cu pungi (fizice și virtuale) de cash și crypto.
Credeți că rezultatul final va fi acceptat de clasa politică și de cetățeni sau există riscul unor contestări serioase?
Maxim Macovei: Nu simt în aer o dispoziție pentru contestări serioase la această etapă. Tensiunea există – interferență externă reclamată, rușii nemulțumiți că nu li s-au acreditat „observatorii”, percheziții pe finanțări ilicite. Dar, dincolo de aceste episoade, semnalul de fond e altul – mecanismul de verificare e montat și acceptat ca atare de actorii relevanți. Toate acestea reduc spațiul pentru o negare totală a rezultatului, câtă vreme procedurile sunt transparente și mecanismele legale, juridice de contestare rămân deschise.
Deocamdată, nu se vede o mobilizare coerentă pentru a contesta scrutinul. Rămân posibile litigii punctuale și retorica de campanie. Dacă numărarea și publicarea proceselor-verbale pe secții se fac curat, nu văd, azi, masă critică pentru a “arunca în aer” (vorba unui ex prim-ministru) acceptarea rezultatului.
În contextul scandalului cu șeful SIS arestat pentru trădare, considerați că asta arată o vulnerabilitate majoră pentru securitatea Republicii Moldova? Cât de mare e riscul ca informații sensibile să fi ajuns la Kremlin?
E prea devreme pentru verdicte. Atât timp cât detaliile din dosar nu sunt publice, iar la asemenea cauze sensibile nu vor fi făcute publice înainte de finalizarea etapelor procesuale, orice afirmație tranșantă despre „vulnerabilități majore” sau despre scurgeri către Kremlin ar fi speculație.
Concluzia mea rămâne sobră – așteptăm rezultatele procedurilor, nu completăm cu imaginație ceea ce, prin natura cauzei, nu poate fi făcut public acum.
Primarul de Chișinău, Ion Ceban, are interdicție de a intra în România și în spațiul Schengen, dar rămâne primar. Îl vedeți ca pe o vulnerabilitate politică și de securitate sau doar ca pe o realitate pe care trebuie să o accepte instituțiile?
Maxim Macovei: Nu intru în speculații. Faptele publice sunt clare și suficiente pentru o concluzie temperată: România a instituit, din 9 iulie 2025, o interdicție de intrare pentru Ion Ceban pe motive de „securitate națională”, măsură extinsă întregului spațiu Schengen, comunicată oficial de MAE român și relatată de presa internațională. Mai departe, Curtea de Apel București a respins cererea lui Ceban de suspendare a interdicției, deci, la acest moment, decizia are și un filtru judiciar în România. Explicații juridice detaliate sau probatoriu public nu există. Avem enunțul „securitate națională” și, în spațiul media, o formulare despre „legături complicate” cu reprezentanți ai Rusiei atribuibilă șefei diplomației, fără ca statul român să-și deschidă dosarul în presă. Atât. Restul ar fi speculație.
Îl consider „vulnerabilitate politică și de securitate”? Răspunsul onest este că, în lipsa detaliilor din dosare, nu am material public pe care să construiesc afirmații responsabile. Presupun și prezum că autoritățile române operează cu informații la care au acces și partenerii lor și că măsura a trecut testele interne (juridice și de oportunitate) acolo unde contează. Pentru Chișinău, realitatea imediată e administrativă – Ceban rămâne primar, iar instituțiile își continuă activitatea indiferent de statutul său de călător. Nu s-au oferit publicului suficiente explicații ca să tragem concluzii ferme despre natura și amploarea riscului. Până atunci, comentez strict pe documentele și hotărârile publice.
Kremlinul e acuzat că folosește Biserica și credința ca instrumente de influență în Republica Moldova. Cum priviți acest fenomen și cât de mult contează pentru societate?
Maxim Macovei: Fenomenul e real și, din păcate, eficient. În Moldova, Biserica rămâne printre instituțiile cu cea mai mare încredere publică, ceea ce face mesajele clericale un vector puternic de influență. Date recente arată că încrederea în Biserică se menține foarte sus – datele barometrului opiniei publice din octombrie 2024 indica aproximativ 64% încredere, iar sondaje din 2025 confirmă că Biserica rămâne în topul instituțiilor credibile, alături de școală și primărie.
Contextul local este particular. Coexistă două structuri ortodoxe – Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove (subordonată Patriarhiei Moscovei) și Mitropolia Basarabiei (subordonată Patriarhiei Române). După invazia Rusiei în Ucraina, zeci de parohii au trecut de la jurisdicția legată de Moscova la Mitropolia Basarabiei, ceea ce arată și dimensiunea geopolitică a chestiunii.
În campaniile electorale, implicarea clerului a fost documentată repetat de observatori – inclusiv în actualul ciclu electoral. Promo-LEX și presa au semnalat cazuri de agitație cu folosirea fețelor bisericești sau a imaginii lăcașelor de cult, deși legislația interzice expres implicarea cultelor în activități electorale, iar CEC a emis apeluri oficiale de abținere. Acesta e terenul fertil pentru narațiuni venite dinspre Kremlin. Când o instituție cu încredere ridicată transmite, explicit sau implicit, mesaje politice, impactul social e semnificativ – mai ales pentru segmentele care își iau reperele civice și morale din spațiul religios. Idealul e clar – separație netă între biserică și politică și non-intervenție în campanie. Realitatea, însă, arată că influența religioasă rămâne un instrument utilizat și disputat. Vocea religioasă are greutate publică. Ca pe orice jurist, încălcarea legislației mă întristează. Același lucru îl pot spune și despre fenomenul menționat.
