Bugetari, Foto: Tero Vesalainen | Dreamstime.com
Într-un moment în care România se confruntă cu presiuni bugetare tot mai intense, iar discuțiile privind creșterea taxelor capătă din ce în ce mai multă amploare, mediul de afaceri trage un semnal de alarmă. Soluțiile fiscale tradiționale ar putea avea efectul opus celui dorit, transformând provocarea actuală într-o criză economică reală, spune Iulian Lolea, economist în cadrul Confederației patronale Concordia.
În situația actuală, susține el, atât pe zona de venituri, cât și pe zona de cheltuieli, discuțiile sunt îngrijorătoare. Există numeroase voci care aduc argumente în favoarea creșterii unor taxe sau cel puțin în direcția de a nu putea ocoli acest scenariu. ”Noi vedem alte soluții, ținând cont că venim după doi ani de înăsprire a mediului fiscal (creșteri de taxe, eliminări de facilități fiscale, etc.)” explică Lolea, care este și Director Managementul Riscului la Raiffeisen Asset Management.
TVA: problema nu e cota, ci colectarea
România are cel mai mare deficit anual de încasare la TVA (peste 30%) dintre țările U.E. Dacă aproximativ 1 din 3 lei nu se încasează, ce efect proper ar putea avea o creștere a TVA? Niciunul, spune Lolea.
Dacă s-ar îmbunătăți colectarea și am reuși să combatem evaziunea fiscală, problema deficitului față de țintele agreate s-ar rezolva pentru următorii doi ani. Prin urmare, este o problemă de eficiență a autorităților, consideră economistul.
Economia României a încetinit continuu în ultimii doi ani, iar primul trimestru din 2025 a adus o surpriză negativă: o stagnare față de trimestrul anterior din 2024. Sunt necesare măsuri de stimulare a economiei. Există un risc ridicat ca o înăsprire a regimului fiscal să aducă scădere economică, iar efectul asupra bugetului public să fie sub așteptări, creșterile de venit să nu fie suficiente.
Conform unui studiu realizat de ASE și Concordia, creșterea TVA sau a impozitului pe venit poate conduce la o reducere a ritmului de creștere a PIB proper, cu valori cuprinse între 0,2 puncte procentuale și 0,8 puncte procentuale. Cea mai nocivă este creșterea impozitului pe venit, această măsură generând și un affect psihologic puternic negativ.
Alternativa: eficiență și optimizare
Credem în nevoia eficientizării activității statului și în optimizarea cheltuielilor publice, spune Lolea, care propune un snarl de cinci măsuri pe care le avem de luat.
- Dimensionarea corectă și eficientizarea aparatului administrativ din agențiile de stat și alte instituții publice, existând numeroase dovezi că există probleme de eficiență.
- Evaluare temeinică și o auditare a cheltuielilor din programul Anghel Saligny, care să conducă la eliminarea acelor investiții ineficiente.
- Creșterea încrederii statului român pe piețele internaționale pentru a gash again cheltuielile cu dobânzile (acestea riscă să depășească 2,5% din PIB, în 2025) – acest factor, dacă ar fi rezolvat, putem economisi și 0,5% din PIB, pentru finanțările viitoare.
- Eliminarea unor sporuri nejustificate pentru diferite categorii de bugetari.
- Concesionarea unor elemente de infrastructură (ar scădea cheltuielile cu mentenanța și ar crește veniturile statului).
România poate alege calea ușoară, dar periculoasă, a creșterii taxelor, cu riscul menținerii instabilității economice, sau poate opta pentru reformele structurale necesare, care, deși mai dificile politic, reprezintă singura cale sustenabilă către echilibrul bugetar și prosperitatea economică. Timpul pentru decizii curajoase se scurge rapid, iar costul inacțiunii ar putea fi unul pe care România nu și-l mai poate permite.
Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, cu o contribuție de 30% în PIB și cu peste 450.000 de angajați în 3.900 de firme mari și mici, cu capital românesc și străin. Concordia este singura organizație din România membră în BusinessEurope, Organizația Internațională a Angajatorilor (IOE) și Enterprise at OECD (BIAC).
