Premierul ungar Viktor Orban se confruntă cu presiuni interne crescânde și riscuri economice majore, după ce SUA a sancționat Rusia și a anulat summit-ului Trump-Putin.
Viktor Orbán, premierul Ungariei, și-a dorit să poziționeze țara sa ca un pod diplomatic între Vladimir Putin și Donald Trump, sperând să transmită că „drumul către pace trece prin Budapesta”. Planurile i-au fost însă date peste cap când administrația Trump a suspendat brusc summit-ul programat la Budapesta și a anunțat miercuri sancțiuni împotriva celor mai mari doi producători de petrol din Rusia.
Aceste sancțiuni sunt primele impuse de Trump de la revenirea sa la Casa Albă. Deși scopul lor declarat este reducerea resurselor de război ale Moscovei, măsurile riscă să afecteze grav economia Ungariei.
În timp ce majoritatea țărilor Uniunii Europene și-au redus treptat dependența de petrolul rusesc după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, Ungaria, alături de Slovacia condusă de premierul pro-rus Fico, rămâne extrem de dependentă de Rusia pentru aprovizionarea cu energie.
Orban suportă acum consecințele politicilor pro-Moscova
În paralel cu sancțiunile americane, UE a anunțat joi că, începând din 2027, va interzice importurile de gaz natural lichefiat din Rusia. Aceste evoluții vin la scurt timp după ce premierul ungar avertizase că fără petrolul rusesc economia țării „ar fi pusă în genunchi”.
Pe plan intern, Orban se confruntă cu o opoziție tot mai puternică, condusă de Peter Magyar, fost aliat transformat între timp în adversar. Liderul sperase că un summit Trump-Putin i-ar consolida poziția în fața electoratului, însă tensiunile economice și vulnerabilitatea energetică amenință să-i slăbească influența înainte de alegerile legislative programate pentru primăvara anului viitor.
Ungaria a devenit profund dependentă de petrolul rusesc
Ungaria a devenit profund dependentă de petrolul rusesc după invazia Ucrainei, în timp ce alte state UE și-au diversificat sursele. Bruxelles-ul a acordat inițial scutiri Ungariei, Slovaciei și Republicii Cehe pentru a le permite tranziția energetică, dar Ungaria și Slovacia au profitat de această fereastră pentru a-și consolida dependența.
În 2024, Ungaria importa 86% din petrolul său brut din Rusia, iar în 2025 procentul a urcat la 92%. Slovacia, la rândul său, depinde aproape integral de livrările de la Moscova, potrivit raportului Centrului pentru Studiul Democrației și al Centrului pentru Cercetare a Energiei și Aerului Curat.
Achizițiile de țiței ale Ungariei și Slovaciei au generat pentru Kremlin venituri de 5,4 miliarde de euro
Achizițiile de țiței ale Ungariei și Slovaciei până în mai 2025 au generat pentru Kremlin venituri de 5,4 miliarde de euro (echivalentul a 6,3 miliarde de dolari), sumă care ar fi putut acoperi costul a 1.800 de rachete Iskander-M folosite în atacuri împotriva infrastructurii ucrainene și civililor, notează același raport. Petrolul este transportat prin conducta Drujba, care a fost ținta atacurilor cu drone ale Ucrainei în această vară, ca răspuns la sprijinul acordat de Ungaria și Slovacia finanțării războiului lui Putin.
Raportul CSD-CREA arată că Ungaria ar putea să-și diversifice aprovizionarea, aducând petrol non-rus prin conducta Adria din Croația, în loc de Drujba.
Guvernul maghiar „lucrează la ocolirea” sancțiunilor impuse de Trump
Însă Orban nu pare să-și schimbe politica energetică. Într-un interviu pentru radioul de stat maghiar, el a afirmat că guvernul său „lucrează la ocolirea” sancțiunilor impuse de Trump, fără a oferi detalii suplimentare.
Specialiștii avertizează că intenția Ungariei de a evita sancțiunile americane va testa seriozitatea administrației Trump în aplicarea măsurilor împotriva Rusiei. Elina Ribakova, cercetător principal la Institutul Peterson pentru Economie Internațională, a declarat pentru CNN că succesul sancțiunilor va depinde de modul în care acestea vor fi aplicate, inclusiv în cazul unui aliat al lui Trump, precum Orban.
Rămâne de văzut dacă tensiunile se vor soluționa printr-o întâlnire între Trump și Putin la Budapesta sau prin sancționarea guvernului Ungariei, concluzionează Ribakova, conform CNN.
