Se pare că dezvoltarea unei rutine sănătoase ar putea reduce stresul cu 32% și crește performanța cu 23%, după cum arată studiile.
Sursă foto: Shutterstock
„Când sistemul nervos este echilibrat, iar corpul este odihnit, putem simți cu claritate ce avem nevoie. În această stare, nu alegem niciodată pasivitatea ca formă de evitare”, explică pentru „Adevărul” psihoterapeutul somatic Roxana Serghe. Pasivitatea, spune ea, apare doar atunci când suntem obosiți, suprasolicitați sau am funcționat prea mult timp în modul „productivitate”, fără loc pentru mici plăceri sau resurse.
Un sistem nervos reglat are o tendință naturală către acțiune: curiozitate, explorare, prezență. „A fi blând cu tine nu înseamnă să renunți la acțiune, ci să alegi acțiuni potrivite capacității tale reale din acel moment”, punctează Roxana Serghe. De aici se conturează un set de practici de bază, mai puțin comerciale: somn constant, un mediu adecvat pentru odihnă, evitarea stimulentelor seara, mișcare blândă pentru descărcarea tensiunii, alimentație echilibrată cu aport suficient de proteine. Sunt intervenții minime care pun bazele homeostaziei, acel echilibru intern fără de care vitalitatea rămâne doar teorie, adaugă ea.
Practicile esențiale pentru echilibru și vitalitate
Conform spuselor sale, în Somatic Experiencing, „resursele” sunt antidotul pasivității: mici surse de plăcere și re-centrare care temperează logica de tip „trebuie să fac”. Fără ele, lista de to-do-uri devine un motor de epuizare. „Ne trezim dimineața nu pentru o listă de 20 de sarcini, ci pentru un masaj, o cină bună, un concert, o oră de joacă cu copilul sau cu animalul de companie”, explică Roxana Serghe. Pentru că organismul funcționează cu o cantitate finită de energie psihică, iar modul în care o investim determină dacă ne simțim conectați sau epuizați.
Același mecanism, explicat de psihoterapeut, apare surprinzător și în conversațiile spontane ale utilizatorilor de pe Reddit, în comunitatea r/SelfImprovement.
Mai precis, într-o postare care a strâns sute de comentarii, cineva scrie: „Exercită-ți reflexul de a spune „da” lucrurilor care susțin viața reală. Este mult mai dificil să-ți spui nu decât da. În loc să spui nu drogurilor, poftei, lăcomiei și lenevirii, poți începe să-l exersezi pe «da», lucrurilor care îți schimbă viața în bine (…) Da mersului pe jos, da timpului petrecut cu animalele de companie, da cărților pe care le tot amâni, da antrenamentelor fizice, da unei mese echilibrate”.
„Renunță la toată documentarea și planificarea și podcasturile și jurnalele și băile reci și uneltele și trackerele. Treci la treabă! Nu va exista niciodată momentul perfect. Știi deja ce ai de făcut. Fă-o!,” este de părere un alt utilizator. O idee, de altfel, similară cu cea descrisă de Roxana Serghe din unghi somatic: corpul reglat nu se blochează în overthinking.
Igiena relațională ca strategie de self-care
Totodată, un alt utilizator povestește că, după o perioadă de oboseală cronică, se află în săptămâna a șasea dintr-un program de șase luni cu structură strictă: antrenamente de forță de trei ori pe săptămână, cardio de două ori pe săptămână, terapie cognitiv-comportamentală o oră pe zi, cursuri de inteligență emoțională, dușuri reci, fără cofeină, fără telefon în dormitor, fără alimente procesate, fără TV, fără alcool, fără social media. Spune că două decizii aparent mici, cum au fost renunțarea la cafea și eliminarea telefonului din dormitor i-au schimbat calitatea somnului și, implicit, nivelul de energie pentru sport și recuperare.
Pe partea socială, un alt utilizator vorbește despre igiena relațională ca practică de self-care: „Îmi iubesc prietenii, însă unii dintre aceștia tind să fie foarte dezorganizați și au mult haos în viețile lor. M-am distanțat definitiv de ei de-a lungul anilor, ceea ce m-a ajutat mult pe plan personal.”
Altcineva opinează: „Cred în calea de mijloc. Dacă tu îți cunoști propriile valori, influențele externe nu ar trebui să te clatine prea tare.”
Îngrijirea de sine nu se traduce prin excese sau ritualuri grandioase, ci prin a te întoarce la corpul tău și la ritmul lui într-un mod echilibrat, cultivând o rutină sănătoasă.
Un studiu din Journal of Behavioral Science (2023) arată că obiceiurile mici, repetate zilnic, eliberează dopamină și consolidează încrederea în sine prin căi neuronale pozitive. Cercetări ale American Psychological Association confirmă că practicile zilnice precum scrisul în jurnalul de recunoștință reduc cortizolul cu 32%, scăzând riscul de burnout și crescând performanța cu 23%
