Comisia Europeană este amenințată de două moțiuni de cenzură depuse în Parlamentul European, după ce eurodeputatul AUR, Gheorghe Piperea, „a deschis cutia pandorei” cu moțiunea de cenzură dezbătută în iulie. Nu sunt șanse ca vreuna dintre noile inițiative să întrunească voturile necesare, însă ele vor fi dezbătute la inițiativa extremei drepte și a celei de stânga, la Strasbourg, „într-un context de criză politică internă, cu proteste pe străzi și cu riscul unor noi alegeri anticipate”, spune analistul de politică externă Radu Magdin.
FOTO Profimedia / Arhivă
Moțiunea de cenzură este concepută pentru a declanșa demisia Comisiei Europene, iar aceasta ar urma să fie prima dată când eurodeputații dezbat două moțiuni de cenzură în aceeași săptămână. Pentru a trece, o moțiune de cenzură depusă în Parlamentul European are nevoie de cel puțin două treimi din voturile exprimate, reprezentând majoritatea tuturor deputaților.
Regulamentul actual prevede doar că un grup poate depune o moțiune de cenzură cu 72 de semnături, adică o zecime din deputații care compun Parlamentul European, la două luni după cea anterioară. Miercuri, pe 10 septembrie s-a împlinit termenul de la votul dat pe moțiunea de cenzură depusă de extrema dreaptă, în frunte cu eurodeputatul AUR, Gheorghe Piperea.
Două moțiuni de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen
Parlamentul European este compus din 720 de membri. Grupul Stângii din Parlamentul European – GUE/NGL are doar 46 de membri, însă a reușit să strângă numărul de semnături necesar depunerii cu eurodeputați de la grupul Verzilor/ALE, neafiliați și un europarlamentar din partea S&D. Cealaltă moțiune este depusă de membri ai Patrioților pentru Europa – PfE, care are 84 de eurodeputați.
Cel mai mare grup este cel al Partidului Popular European (Creștin Democrat) -PPE, cu 188 de mandate, urmat de Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European – S&D, cu 136 de membri. Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni – ECR are 78 de membri, Renew Europe 77, iar Grupul Verzilor 53. Europa Naţiunilor Suverane -ESN numără 25 de eurodeputați, iar neafiliții sunt 32.
Stânga radicală acuză Uniunea Europeană de „complicitate la genocidul” din Gaza, reproșându-i că „închide ochii”, în timp ce extrema dreaptă acuză eșecuri în domeniul comerțului, transparenței și responsabilității.
E vorba de o extindere a conflictului politic intern din Franța – Radu Magdin, analist de politică externă
Analistul de politică externă, Radu Magdin, subliniază că „este important de menționat cine sunt liderii celor două grupuri politice care au inițiat moțiunile, anume Manon Aubry (La France Insoumise) și Jordan Bardella (Rassemblement National). Practic, e vorba de o extindere a conflictului politic intern din Franța, la nivelul european. Grupul Stângii a deschis jocul cu strângerea de semnături, iar extrema dreaptă a intrat imediat în competiție. Nu putea rămâne în urmă, mai ales că presiunea vine, în primul rând, din politica internă franceză și nu din dinamica de la Bruxelles sau Strasbourg.
De fapt, adevăratul “spectacol” al dezbaterii și votului se va juca la Strasbourg, într-un context de criză politică internă, cu proteste pe străzi și cu riscul unor noi alegeri anticipate. Aubry și Bardella vor fi, fără îndoială, vedetele momentului, pentru că nu puteau rata o asemenea oportunitate”.
O moțiune respinsă
Ultima moțiune de cenzură votată de Parlamentul European a fost depusă la inițiativa eurodeputatul AUR, Gheorghe Piperea și a strâns 175 voturi „pentru”, 360 „împotrivă” și 18 abțineri. Voturile pentru trecerea moțiunii de cenzură au venit din partea ECR, ESN , PfE, Grupul Stângii și neafiliați în mare parte. Însă au fost și căte un eurodeputat al Renew și S&D.
România are în Parlamentul European 33 de membri. 10 membri ai Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat) (PPE), 11 ai Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European (S&D), 6 în Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (CRE), 3 în Renew Europe, 1 în Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană (VERT/ALE) și 2 neafiliați. Între aceștia, doi membri ai Parlamentului European au fost aleși vicepreședinți: Victor Negrescu (S&D) și Nicu Ștefănuță (VERT/ALE).
Moțiunea de cenzură a AUR o acuza pe Ursula von der Leyen de presupuse ingerințe ale UE în alegerile de la București și autoritarism în conducerea Comisiei Europene. Deși nu a strâns voturile necesare, moțiunea de cenzură i-a adus șefei CE critici chiar și din partea aliaților.
Eurodeputatul AUR, Gheorghe Piperea, a deschis, metaforic vorbind, „Cutia Pandorei” – Radu Magdin, analist de politică externă
În context, analistul de politică externă Radu Magdin subliniază că „ceea ce a reușit să provoace domnul Piperea la nivel european nu este deloc de neglijat. El a deschis, metaforic vorbind, „Cutia Pandorei”. Parlamentul European nu are tradiția moțiunilor de cenzură, iar nicio astfel de moțiune nu a trecut vreodată. Într-adevăr, a existat un caz în care o Comisie Europeană a demisionat chiar dacă trecuse de votul din Parlament, însă sub presiunea scandalului public”.
Ce șanse au moțiunile de cenzură
„Trecerea unei moțiuni ar presupune demisia întregului Colegiu al Comisarilor. Procedural, ar fi nevoie de un nou proces de selecție, audiere și votare, atât pentru comisarii individuali, cât și pentru Colegiu ca ansamblu. Nu există precedente clare, așadar nu se poate estima un calendar precis. Cert este că impactul politic, economic și social asupra Uniunii Europene ar fi dramatic”, mai explică analistul de politică externă.
Cele două moțiuni de cenzură ar urma să fie dezbătute și votate în octombrie, la Strasbourg. Totuși, inițiativele nu reprezintă o amenințare, pentru că, „practic, nu există șanse reale ca moțiunea să treacă. Grupurile PPE, S&D, Renew Europe, ECR și Verzii (chiar și cu unele excepții punctuale în interiorul lor) vor asigura o majoritate confortabilă în favoarea Comisiei. Majoritatea necesară pentru a adopta o moțiune de cenzură este foarte greu de atins, iar contextul nu o face mai probabilă”, subliniază Radu Magdin.
