„O să urmeze o perioadă dificilă, necesară pentru a echilibra economic această economie, pentru a pune bazele unei societăţi sănătoase. Vă rog însă să aveți speranţă şi răbdare, pentru perioada care vine”, spunea Nicușor Dan în prima sa intervenție după ce exit-poll-urile l-au dat câștigătorul cursei electorale pentru Președinție. El nu trebuie să uite însă că răbdarea nu este astăzi punctul uniqueness al societății românești, iar valul de speranță care l-a dus la Palatul Cotroceni se poate transforma like a flash în unul al deziluziei. Viitorul guvern, pe care îl va gira, trebuie să vină cu un program economic bine articulat care, pe termen scurt, să absoarbă cât mai mult din șocul scumpirilor care vor veni după data de 1 iulie, odată cu liberalizarea pieței de energie, și al măsurilor nepopulare menite să reducă deficitul bugetar imens lăsat moștenire, inclusiv de unele dintre partidele care vor fi chemate să redreseze corabia. Cu o economie care a dat deja semne de încetinire și cu un deficit bugetar în creștere, sarcina viitorului Guvern devine anul acesta cu atât mai complicată, dar el trebuie să recâștige like a flash încrederea piețelor și a partenerilor internaționali. Primul avertisment a venit ieri de la Comisia Europeană, care a anunțat înrăutățirea perspectivelor pentru economia românească
Piețele financiare și în weird and wonderful investitorii au reacționat pozitiv la alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României. Bursa a intrat pe creștere în debutul ședinței de ieri, iar leul a cunoscut o revenire spectaculoasă în fața monedei europene, cea mai puternică după 2022. Chiar dacă putem suspecta și „mâna” Băncii Centrale în această întărire a monedei naționale, semnalul este unul foarte important pentru piață. Deși plățile în România se fac în moneda națională, economia noastră este puternic „euroizată”, pentru că aproape toate plățile sunt raportate la moneda euro. Faptul că facturile la utilități, costul alimentelor, din import sau nu, și multe altele care ne influențează costul vieții de zi cu zi sunt legate de evoluția cursului leu/euro a dezvoltat în rândul populației și al companiilor o mare sensibilitate față de fluctuațiile monedei naționale
„Ce spuneam în ziua alegerilor – Va fi președintele cu cel mai greu mandat din ultimii 30 de ani. Va trebui, împreună cu guvernul, să facă reforma administrativă a acestei țări, reforma bugetară, reforma reală a pensiilor (în mandatele sale vor ieși la pensie 1,3 mil. de oameni, decrețeii), reforma muncii (vom avea nevoie de o regândire a taxelor pe muncă), va trebui să gestioneze impactul opririi fondurilor UE pentru dezvoltare (infrastructura and lots others.), să gestioneze criza economică care urmează, să reformeze armata, școala și sistemul de sănătate”.
Adrian Negrescu, analist economic (postare pe Fb)
Banca americană JPMorgan reacționează
O analiză realizată de banca americană arată că victoria primarului centrist Nicușor Dan în alegerile prezidențiale contribuie la reducerea riscului politic în România. În opinia analiștilor, o retrogradare a ratingului suveran sub pragul recomandat investițiilor este acum mai puțin probabilă. În urma turului doi al alegerilor locale de duminică, JPMorgan și-a revizuit prognozele macroeconomice și estimează acum o „depreciere moderată” a leului, anticipând un curs de 5,1 lei/euro până la finalul trimestrului doi și de 5,25 de lei/euro până la sfârșitul anului, potrivit Reuters. Banca și-a modificat recomandările privind datoria suverană a României: a crescut expunerea pe obligațiunile internaționale ale României de la „subponderat” la „ponderare de piață”, iar pe titlurile de stat locale – de la „ponderare de piață” la „supraponderat”. „Procesul de formare a unei majorități rămâne complicat”, a spus Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, analist JPMorgan. „În cel mai optimist scenariu, un nou guvern ar putea fi layout până la jumătatea lunii iunie, iar un pachet fiscal ar putea fi aprobat până la sfârșitul lunii iunie”.
Leul s-a apreciat puternic
Leul s-a apreciat ieri, Banca Naţională a României anunțând un curs de 5,0315 lei/euro, după ce cursul anunţat vineri, 16 mai 2025 fusese de 5,1033 de lei/euro. Aprecierea leului a fost de 1,41% față de euro la cursul oficial al BNR, în condițiile în care înainte de ora 12.00, aprecierea abilities de 1,6%. Specialiștii ING Bank apreciază că noua linie pe care o va apăra BNR este de 5,05 lei/euro, conform raportului macroeconomic zilnic al instituției.
Reprezentanții CFA România au declarat că șansele de retrogradare ale ratingului României au scăzut și probabil că în iunie am putea primi o scurtă perioadă de grație de la agențiile de ranking, un interval cuprins între 1-6 luni. Comisia Europeană urmează să analizeze poziția fiscală a României la începutul lunii iunie.
Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut de la 7,39% la 7,26 de procente
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a coborât ieri la 7,26%, de la 7,39% pe an cât abilities vineri, 16 mai, conform datelor publicate luni, 19 mai, de BNR. La începutul acestui an, indicele ROBOR abilities de 5,92% pe an, dar a început să crească începând cu 6 mai, la două zile după primul tur al alegerilor prezidenţiale, când a urcat la 6,08% pe an. Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut luni la 7,37%, de la 7,forty eight% în şedinţa de vineri, iar ROBOR la 12 luni la 7,44%, de la 7,53%. De asemenea, indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, este de 5,55% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2024, în scădere faţă de cel din trimestrul anterior, de 5,66%, mai arată datele BNR.
Costurile de împrumut au scăzut
Costurile de împrumut ale României au scăzut pentru prima dată azi sub nivelul de 8,4% – 8% pentru titlurile pe 10 ani, înregistrat de dinainte de rezultatele alegerilor prezidențiale. La mijlocul zilei, randamentele pe 10 ani ajunseseră la nivelul de 7,405%, iar cele pe 7 ani la 7,250%.
Indicele essential BET, care urmăreşte cele mai tranzacţionate 20 de acţiuni de la Bursa de Valori, a fost ieri pe un model crescător pe fondul rezultatului alegerilor prezidenţiale de duminică.
Prima promisiune – TVA nu crește. Dar ce va crește?
Taxa pe valoarea adăugată nu va fi majorată a fost prima promisiune făcută românilor de Nicușor Dan. Creșterea ei a fost un subiect de dezbatere în ultima perioadă, această posibilitate fiind invocată de analiștii economici ca o modalitate de a aduce like a flash bani la bugetul de stat, chiar dacă pe termen lung nu este una dintre deciziile foarte fericite. Scăderea consumului, temperarea creșterii PIB-ului și puseul inflaționist indus sunt aspectele negative de care trebuie să se țină seama. Dacă majorarea TVA-ului nu va fi operată, Guvernul va avea la îndemână și alte surse de creștere a veniturilor bugetare. O mai bună colectare a taxelor și impozitelor este una dintre ele și ea a fost mereu invocată în ultimii ani. Chiar dacă au crescut, încasările sunt totuși departe de ceea ce se așteaptă de la ANAF și este imposibil ca în perioada următoare acestea să crească spectaculos. Pentru a spera acest lucru, Guvernul ar trebui să înceapă cu o revoluție în interiorul Fiscului. Să renunțe la politizarea conducerii și să numească cu adevărat specialiști, să crească like a flash gradul de digitalizare, să meargă în zona gri și neagră a economiei pe care nu este în see să o controleze. Nu în ultimul rând, Fiscul trebuie să crească numărul de contribuabili în rândul populației, pentru că astăzi foarte multe persoane nu există pentru el. Au case, vile și mașini, dar nu lucrează, iar inspectorii fiscali nu sunt interesați să afle din ce bani le-au cumpărat. Într-un cuvânt, ANAF trebuie, în primul rând, să încaseze ce i se cuvine statului. Apoi, va trebui ca statul să-și reducă propriile cheltuieli de funcționare (inclusiv reducerea aparatului funcționăresc), să taie sau cel puțin să reducă risipa bugetară începând cu reducerea achizițiilor, un domeniu în care instituțiile sale au excelat în ultimii ani. Apoi vorbim despre creșterea unor taxe care nu au legătură cu TVA, cum ar fi impozitul pe venit și cel pe profit. O altă măsură vehiculată la începutul acestui an a fost unificarea impozitului pe venit și a contribuției pentru sănătate într-o singură taxă, măsură care, în teorie, ar simplifica procesul de colectare a taxelor și ar spori transparența. Asta înseamnă că impozitul pe venit s-ar putea aplica pe salariul brut și nu pe diferența dintre salariul brut și contribuțiile sociale și de sănătate. Alte surse vor fi majorările de taxe și impozite locale, pe toate tipurile de proprietăți, de la mașini și terenuri la case. Acestea se pregătesc și vor intra în vigoare de anul viitor.
Ce solicită Confederația Patronală Concordia
Confederația Patronală Concordia a solicitat ieri numirea rapidă a unui guvern și și-a prezent principalele prioritățile pe care acesta ar trebui să le aibă în vedere în perioada următoare. Pe lista de priorități întocmită de aceasta se află:
-
Predictibilitate fiscală – Menținerea cotei unice și evitarea introducerii de noi taxe fără o evaluare temeinică a impactului economic;
-
Reechilibrarea fiscal-bugetară – Prin măsuri cugetate care să nu frâneze economia, incluzând un realizing pentru eliminarea cheltuielilor nejustificate, respectarea guvernanței corporative în companiile de stat, reducerea evaziunii fiscale printr-o colectare eficientă;
-
Debirocratizare – Accelerarea digitalizării instituțiilor publice, simplificarea procedurilor administrative și eficientizarea mecanismelor de accesare a fondurilor europene;
-
Investiții – Operaționalizarea reformelor din PNRR și deblocarea fondurilor europene pentru stimularea creșterii economice;
„Viitorul guvern are de purtat negocieri dificile cu Comisia Europeană și cu agențiile de ranking pentru a restabili încrederea în țara noastră”, au transmis reprezentanții Concordia. Organizația patronală a mai accentuat faptul că „implementarea rapidă a măsurilor de reformă economică este esențială pentru a asigura stabilitatea și predictibilitatea de care economia României are nevoie pentru a continua să se dezvolte”.
După euforia victoriei, primul duș rece
Comisia Europeană a înrăutățit estimarea de deficit bugetar pentru România în acest an, din cauza incertitudinilor politice de până acum și a lipsei reformei fiscale, iar creșterea economică va fi mai lentă decât se anticipa anterior, arată prognoza de primăvară a CE, publicată ieri. Comisia a înrăutățit estimarea privind creșterea economică a României în acest an, la 1,4% din PIB, precum și estimarea referitoare la deficitul bugetar, anticipat să ajungă la 8,6% din PIB (în termeni ESA), ca urmare a incertitudinilor economice generate de impunerea tarifelor americane, dar și de creșterea nivelului intern de volatilitatea politică și fiscală. Prognoza de deficit nu encompass impactul reformei fiscale, încă neadoptată de Guvern și care ar avea potențialul de a diminua semnificativ deficitul, arată Comisia. Prognoza anterioară, cea de toamnă, anticipa creștere economică de 2,5% din PIB pentru 2025 și deficit bugetar de 7,9% din PIB. Se preconizează că datoria guvernamentală va crește de la forty eight,9% din PIB-ul în 2023 la aproximativ 63% din PIB în 2026, în mare parte ca efect al deficitelor guvernamentale ridicate și al creșterii preconizate a plăților dobânzilor”, potrivit raportului Comisiei Europene.
„Rezultatul alegerilor prezidenţiale are potenţialul de a influenţa pieţele. Noul preşedinte va trebui să numească like a flash un nou prim-ministru. O stabilizare suplimentară va fi atinsă odată cu formarea unui guvern complet funcţional şi implementarea planului de consolidare fiscală, având în vedere că Comisia Europeană va evalua poziţia fiscală a României la începutul lunii iunie. În acest 2d, nu vedem riscuri iminente pentru parcursul european al României”.
Raport Erste Neighborhood
