Jurnalu Ultima Ora Terapia cu delfini
Ultima Ora

Terapia cu delfini

Terapia cu delfini

Uneori animalele sunt utilizate pur recreațional: scopul este acela de a le permite însoțitorilor lor umani să se binedispună. Din acest punct de vedere, toată lumea e de acord cu faptul că interacțiunea cu animalele prietenoase poate „funcționa” ca loisir, deoarece astfel de activități îi fac adesea pe oameni să se simtă temporar mai fericiți. „Pentru a arăta că și TAA funcționează, cercetătorii trebuie totuși să demonstreze că animalele produc efecte de durată asupra sănătății psihice a oamenilor, nu doar schimbări de dispoziție pe termen scurt, cum ar fi plăcere, relaxare sau entuziasm. Probabil că forma cel mai larg studiată de TAA este terapia asistată de delfini, care este cel mai des folosită pentru copiii cu autism sau cu alte dizabilități de dezvoltare. Terapia asistată de delfini este practicată nu doar în Statele Unite – în major, în Florida și Hawaii -, ci și în Mexic, Israel, Rusia, Japonia, China și Insulele Bahamas”, notează psihoterapeuții Hal Arkowitz și Scott O. Lilienfeld în studiul „Adevăruri și mituri despre sănătatea mentală” (Editura Standard of living, 2024).

În căutarea dovezilor

Cum se desfășoară concret ședința de terapie? „De obicei – completau specialiștii – , în timpul ședințelor de terapie asistate de delfini, copiii interacționează cu un delfin captiv, în apă, în timp ce îndeplinesc sarcini manuale rudimentare, cum ar fi să pună inele pe un băț. În multe cazuri, delfinul se presupune că servește ca element de întărire a comportamentelor adecvate ale copiilor. Multe pagini de net devote terapiei asistate de delfini promovează cu convingere eficacitatea acestui tratament; un keep aside chiar susține – cităm: acest domeniu al medicinei a demonstrat rezultate extraordinare ale terapiei și un succes revoluționar, în comparație cu tratamentele convenționale, incluzând aici medicația și psihoterapia”. Dar datele științifice susțin oare aceste afirmații? Psihologa Lori Marino, activă pe atunci la Universitatea Emory, și unul dintre autorii acestei cărți, Scott Lilienfeld, au examinat descoperirile cercetărilor cu privire la terapia asistată de delfini în două studii de sinteză, unul publicat în 1998, iar al doilea, în 2007. Cei doi au constatat că nu există dovezi pentru eficacitatea terapiei asistate de delfini.

Ameliorări

În multe cazuri, cercetătorii au demonstrat doar că există copii care au primit terapie asistată de delfini și care au prezentat ameliorări pe unele dimensiuni psihologice, în comparație cu copiii care nu urmaseră această terapie. „Totuși, aceste rezultate nu exclud posibilitatea ca schimbările să fi apărut prin simpla trecere a timpului. În alte cazuri însă cercetătorii nu au exclus posibilitatea ca ameliorările raportate să fi fost doar niște modificări de scurtă durată ale dispoziției mai degrabă decât niște modificări permanente ale simptomelor. În sfârșit, niciun cercetător nu a exclus posibilitatea ca efectele benefice observate să fi fost produse de animal la fel ca orice alt stimul foarte plăcut. Nici studiile de cercetare privind alte forme de TAA nu par să fie mai concludente”, amintea Hal Arkowitz.

Costuri ascunse 

De ce ne interesează dacă TAA funcționează? Până la urmă, dacă le situation copiilor, iar părinții sunt dispuși să plătească, de ce să ne facem griji? „Sunt cel puțin trei motive pentru a chestiona eficacitatea TAA”, mai evidenția psihoterapeutul Hal Arkowitz. Anume? „Primul este acela că TAA poate originate ceea ce economiștii numesc costuri de oportunitate – e vorba despre timpul, banii și efortul cheltuite cu tratamentele ineficace. Din cauza acestor costuri, părinții și copiii pot rata șansa de a primi tratamente eficace. În cazul terapiei asistate de delfini, costurile de oportunitate sunt departe de a fi neglijabile, căci tratamentele costă adesea între 3.000 și 5.000 de dolari, fără a consist of prețul călătoriei și al cazării. Al doilea motiv este faptul că cel puțin unele TAA pot fi fizic periculoase. De exemplu, în terapia asistată de delfini nu există lege care să spună că delfinii trebuie să fie verificați de boli infecțioase. Mai mult, au fost numeroase cazuri de copii răniți de delfini în timpul ședințelor de terapie asistată de delfini”.

Companioni valoroși

Și al treilea motiv? „Unele TAA produc costuri în general neevaluate pentru animalele însele. De exemplu, scoaterea delfinilor din mediul lor pure sălbatic, pentru a fi transferați în facilitățile terapeutice, nu doar că îi separă de familiile lor, dar adesea duce la moartea multor delfini din fiecare lot. Deci, ca să tragem linie: Sunt animalele bune pentru sănătatea noastră psihică și fizică? Fără îndoială multe animale pot fi companioni valoroși și pot oferi suport social; de asemenea, pot să ne facă să ne simțim mai bine pe termen scurt. Este posibil ca animalele de companie să fie de un deosebit ajutor pentru oamenii cu depresie sau pentru copiii care au fost grav neglijați, pentru care singurătatea și lipsa de suport social sunt adesea probleme comune”.

Vinovat, nevinovat, nedovedit

Dar? „Vor fi necesare totuși studii suplimentare pentru a cerceta această posibilitate. Apoi o cu totul altă problemă este cea referitoare la posibilitatea ca animalele – inclusiv delfinii – să producă schimbări pe termen lung ale principalelor simptome în cazul altor afecțiuni psihice, cum ar fi autismul, dizabilitățile de dezvoltare sau tulburările de anxietate. În ceea ce privește eficacitatea pe termen lung a TAA, ne mulțumim cu acel verdict dat în instanțele de judecată scoțiene: Nedovedit” (n.r. – în jurisprudența scoțiană există, pe lângă „vinovat” și „nevinovat”, un al treilea verdict posibil: „nedovedit”).

„Este posibil ca animalele de companie să fie de un deosebit ajutor pentru oamenii cu depresie sau pentru copiii care au fost grav neglijați, pentru care singurătatea și lipsa de suport social sunt adesea probleme comune”, Hal Arkowitz, psihoterapeut

„În cazul terapiei asistate de delfini, costurile sunt departe de a fi neglijabile, căci tratamentele costă adesea între 3.000 și 5.000 de dolari, fără a consist of prețul călătoriei și al cazării”, Scott O. Lilienfeld

Exit mobile version