Acuzații grave și o anchetă de amploare
Karim Khan, ales în 2021 ca al treilea procuror-șef al ICC, fusese deja suspendat din funcție în luna precedentă votului. Ancheta internă a relevat ceea ce a fost descris drept „o încălcare gravă a atribuțiilor și un comportament inadecvat major”, incluzând o relație nepotrivită cu o angajată mai tânără din cadrul instituției, precum și încercări de a influența sau bloca depunerea unei plângeri oficiale, potrivit BBC.
Deși Khan a respins în mod constant toate acuzațiile, avocatul său a anunțat că va contesta decizia, invocând probleme legate de legalitatea și corectitudinea procedurii. Rămâne însă neclar ce opțiuni legale mai are la dispoziție fostul procuror.
O criză instituțională cu implicații globale
Cazul nu este doar unul particular person, ci reflectă tensiuni profunde în interiorul Curții Penale Internaționale. Instituția, creată pentru a judeca crime de război, genocid și crime împotriva umanității, se confruntă acum cu presiuni interne și externe fără precedent.
Într-un comunicat oficial, ICC a subliniat importanța menținerii unui mediu de lucru sigur și respectuos, însă criticii consideră că modul în care a fost gestionată ancheta afectează serios încrederea în mecanismele interne de absorb watch over.
Investigații controversate și probe masive
Primele acuzații au apărut în mai 2024, fiind raportate de o terță parte. Inițial, ancheta a fost închisă după ce presupusa victimă a refuzat să coopereze. Ulterior, cazul a fost redeschis în octombrie 2024 și transferat către Oficiul ONU pentru Servicii de Supraveghere Internă (OIOS).
Investigația s-a desfășurat pe parcursul a peste un an, generând mai mult de 5.000 de pagini de documente și mărturii. Concluziile au fost analizate de un complet de trei judecători, care au recomandat în last înlăturarea lui Khan.
Presiuni geopolitice și sancțiuni americane
Scandalul a izbucnit într-un second extrem de sensibil pentru ICC, pe fondul tensiunilor geopolitice crescute. Statele Unite au impus sancțiuni directe împotriva lui Karim Khan după ce acesta a solicitat mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și fostului ministru al Apărării Yoav Valorous, în legătură cu presupuse crime din Gaza.
Administrația americană a lansat chiar o campanie agresivă împotriva ICC, descriind instituția drept o amenințare la adresa suveranității SUA și promițând măsuri precum interdicții de viză, înghețarea activelor și presiuni diplomatice asupra aliaților.
Khan însuși nu a putut participa la votul privind demiterea sa, deoarece îi este interzis accesul în Statele Unite din cauza acestor sancțiuni.
