„Mineriada din 13-15 iunie 1990″ se referă la reprimarea, de către forţele de ordine, cu ajutorul minerilor, a mitingurilor de protest, din acea perioadă, din Piaţa Universităţii. La 35 de ani de la acele evenimente violente, dosarul „Mineriada” se judecă la ÎCCJ.
Mineri şi ofiţeri de poliţie pe străzile Bucureştiului, în iunie 1990 Foto: Arhivă
Manifestaţiile din Piaţă, revendicate ca fiind
anticomuniste, erau îndreptate împotriva guvernului condus la acea vreme de
Frontul Salvării Naţionale şi împotriva preşedintelui Ion Iliescu. La manifestaţii, care au debutat în 22 aprilie 1990, au participat
intelectuali, studenţi, elevi, funcţionari, dar şi personalităţi culturale şi
publice, revendicările demonstranţilor fiind grupate într-o declaraţie care a
fost publicată/citită la 26 aprilie 1990.
Una dintre principalele revendicări
era Punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara prin care se cerea ca foştilor
activişti comunişti şi foştilor ofiţeri de Securitate să li se interzică
dreptul la candidatură pentru trei legislaturi consecutive, se arată în volumul „România 1989-2005. O istorie cronologică” (Stan Stoica, Editura
Meronia, 2005), citat de Agerpres.
În intervalul cuprins între 22 aprilie şi 13 iunie, la manifestaţiile din Piaţa
Universităţii, cunoscute sub numele de Fenomenul Piaţa Universităţii, s-au
strigat lozinci anticomuniste şi anti-guvernamentale precum: „Libertate”, „Jos Iliescu”, „Jos comunismul”, „Iliescu nu dezbina ţara”, „Iliescu pentru noi este Ceauşescu II”, „Iliescu nu uita, tineretul nu te vrea”, „Proclamaţia de la Timişoara, lege pentru toată ţara”, „Apel din
Timişoara, trezeşte, Doamne, ţara”, „16-22, cine-a tras în noi”, conform Raportului Institutului de Investigare a Crimelor
Comunismului şi Memoria Exilului Românesc din 2010.
Poliţia a intervenit în forţă în Piaţa Universităţii
În dimineaţa zilei de 13 iunie, Poliţia a intervenit în forţă în Piaţa
Universităţii, împrăştiindu-i pe manifestanţi şi făcând arestări. Poliţiştilor
li s-au alăturat, mai târziu, grupuri de muncitori solidari cu autorităţile
statului. Manifestanţii, în mare parte studenţi, au ridicat baricade, reuşind
să spargă barajele forţelor de ordine şi să ocupe Televiziunea, instituţie
acuzată de deformarea gravă a adevărului şi de dezinformare, notează cronologia „România 1989-2005. O istorie cronologică” (Stan Stoica, Editura
Meronia, 2005).
Zilele de 14 şi 15 iunie au fost marcate de venirea minerilor din
Valea Jiului în Bucureşti, pe care preşedintele Ion Iliescu i-a îndemnat să
ocupe şi să cureţe Piaţa Univesităţii.
Manifestanţii au fost bătuţi de către
mineri, fiind devastate Universitatea, Institutul de Arhitectură, sediile unor
ziare şi reviste independente şi a unor partide politice de
opoziţie (PNL, PNŢCD).
De asemenea, forţele de ordine au recurs la arestări, în
timp ce opinia publică internaţională şi lideri din întreaga lume au cerut
conducerii de la Bucureşti să pună capăt represiunii din Piaţă.
Înainte de
plecarea minerilor din Bucureşti, Ion Iliescu le-a mulţumit acestora pentru
restabilirea ordinii în Capitală.
La 15 iunie 1990, Comitetul Militar Superior al Ministerului Apărării Naţionale
a cerut desfiinţarea Comitetului de Acţiune pentru Democratizarea Armatei
(CADA), invocând faptul că a făcut jocul unor forţe politice care urmăresc
destabilizarea vieţii social-politice, mai scrie sursa citată.
Şedinţa de guvern din 16 iunie 1990, în care a fost examinată derularea
evenimentelor violente din 13-15 iunie, s-a finalizat cu difuzarea unui
comunicat de presă în care se vorbeşte despre „scenariul destabilizării de
stat”, o situaţie limită în care preşedintele ales şi guvernul au cerut
intervenţia armată şi sprijinul populaţiei.
Evenimentele din 13-15 iunie au fost dezbătute şi în Parlamentul României,
înfiinţându-se o comisie parlamentară de anchetă, se arată în volumul „România. Date şi fapte. 1989-2009” al Agenţiei Naţionale de Presă
AGERPRES (2010). Lucrările Comisiei s-au finalizat în ianuarie 1991 şi s-au
concretizat în documentul intitulat „Raportul Opoziţiei anticomuniste din
comisia parlamentară de anchetă a evenimentelor din 13-15 iunie 1990 (raport
finalizat la 15 ianuarie 1991). Opinie separată”.
Dosarul „Mineriada”
Procurorii militari ai Secţiei Parchetelor Militare din Parchetul Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie au finalizat, la 13 iunie 2017, cercetările în dosarul „Mineriadei din 13-15 iunie 1990″ şi au dispus trimiterea în instanţă
a cauzei.
Procurorii militari susţineau, în rechizitoriu, că, „în zilele
de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac
violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti,
care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la
Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu
cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment. În acest atac
au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne,
Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi
peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării”.
Conform rechizitoriului procurorilor din iunie 2017, în zilele de 13-15 iunie 1990, au murit, prin împuşcare, patru persoane, în timp ce alte 1.388 au fost rănite.
În mai 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că ancheta în Dosarul Mineriadei din 1990 trebuie refăcută, identificând nelegalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii militari şi a dispus restituirea dosarului la Parchet.
În aprilie 2025, fostul preşedinte Ion Iliescu şi fostul premier Petre
Roman au fost trimişi din nou în judecată de Parchetul General în dosarul
Mineriadei din iunie 1990, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii.
În acelaşi dosar, au fost deferiţi justiţiei fostul vicepremier Gelu-Voican
Voiculescu, fostul director al SRI Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu (fost şef de
cabinet al lui Petre Roman), Miron Cozma (fost lider al minerilor din Valea
Jiului), general (r) Vasile Dobrinoiu (fost comandant al Şcolii Militare
Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne) şi col.(r) Peter Petre (fost
comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele, aparţinând Ministerului de
Interne).
Dosarul se judecă la Înalta Curte de Casație și Justiție. Cauza se află în procedură de cameră preliminară și nu a fost stabilit primul termen de judecată.
