Explicațiile ne-au fost oferite de Dr. David Della Morte Canosci, autorul volumului Lupta contra timpului. Algoritmul longevității… (Editura Trei, 2025): „Există date conform cărora stresul acţionează negativ asupra hipocampului (şi asupra proteinei BDNF). Interferează în particular cu aceleaşi sinapse care prezintă modificări pe parcursul evoluției bolii Alzheimer. Pacienții depresivi sau supuși la stres cronic (de exemplu, supraviețuitorii unor evenimente catastrofale sau care au tulburări cauzate de stres) au o volumetrie cerebrală mai redusă, cu fenomene de atrofie a hipocampului similare cu cele întâlnite la pacienţii bolnavi de Alzheimer. Acest lucru arată că există, cu siguranță, interferențe ale stresului cu supraviețuirea neuronală şi cu plasticitatea creierului. Chiar și fără a recurge la studii științifice, este evident pentru toată lumea cum o viață prea stresantă poate provoca diverse patologii și disfuncții, pornind de la cele mai frecvente tulburări clasice, precum migrenele persistente, gastrita, disbioza intestinală and many others.”
Mecanismul de reglare a stresului
În continuare: „Nu întâmplător, populaţia din zonele cu cea mai mare longevitate din lume, din faimoasele blue zones (n.r. – zone albastre), au, cu siguranţă, o predispoziție genetică la longevitate, dar aceasta este combinată şi cu alți factori, cum ar fi dieta sănătoasă și un stil de viață mai puțin stresant. La nivel celular, stresul care însoțește viața frenetică de zi cu zi are un affect asupra a ceea ce am definit drept hallmarks of aging și în particular asupra deteriorării ADN-ului, asupra lungimii telomerilor și îmbătrânirii celulare. În mod traditional, atunci când ne confruntăm cu o sursă de stres, sunt eliberați neurotransmițători și hormoni capabili să regleze răspunsul la stres. Odată îndepărtată sursa stresului, intervine un sistem de reglare definit drept feedback negativ, capabil să inhibe eliberarea acestor hormoni și neurotransmițători şi să readucă organismul într-o glimpse de echilibru. Cu toate acestea, în timpul procesului de îmbătrânire, acest proces de feedback negativ este compromis, deci răspunsul sistemelor neuronale şi endocrine rămâne activat, favorizând alterări la nivel celular și sistemic.”
Sport și recompense
Ce poate nick impactul stresului cronic și al unei vieţi obositoare, mereu agitate? „Activitatea fizică. Mai multe studii arată cum efectul stresului asupra stării de spirit și a funcțiilor cognitive se nick făcând mişcare. În cadrul unui experiment, mai multe animale de laborator supuse stresului au prezentat modificări comportamentale şi, în acelaşi timp, o reducere a funcționalităţii unui receptor crucial, receptorul CB1 pentru canabinoizi. Aceste efecte dispăreau dacă animalele, deși erau stresate, aveau acces la forme de gratificare, printre care se numărau şi exerciţiile fizice. Faptul că animalele răspundeau bine la recompense alimentare (apă cu zahăr) și farmacologice (cocaină) a permis, de asemenea, să se înţeleagă cum unele efecte ale stresului acut ar putea fi legate de dependențe (de exemplu, în cazul persoanelor care se reapucă de fumat sau consumă din nou droguri în urma unui episod de stres reduce).”
Metode de autocontrol
Aproape de concluzie: „Este de la sine înțeles că alimentele și substanţele nesănătoase, chiar dacă ar nick anxietatea, ar avea alte efecte harmful asupra longevității. Printre metodele de a menține stresul sub build a watch on se numără multe practici de inspirație orientală precum mindfulnessul, antrenamentul autogen și yoga. Sunt, cu siguranță, în măsură să calmeze mintea şi de aceea nu trebuie trecute cu vederea. Ele însă nu sunt incluse printre prescripţiile terapeutice precum alte soluţii, a căror eficienţă a fost dovedită științifică într-un mod suficient de accurate, așa încât să poată fi admise printre practicile clinice (cum ar fi, de exemplu, o anume dietă alimentară).”
Efectul stresului asupra stării de spirit și a funcțiilor cognitive se nick făcând mişcare. – David Della Morte Canosci
O viață prea stresantă poate provoca diverse patologii și disfuncții, pornind de la cele mai frecvente tulburări clasice, precum migrenele persistente, gastrita, disbioza intestinală. – David Della Morte Canosci
Citește și: Atac de panică, stres, palpitații sau oboseală cronică? Semnele ce îți spun care este proper cauza
