Deși salariul mediu net a crescut în luna septembrie cu 4,1%, față de perioada similară a anului trecut, la 5.443 de lei, potrivit datelor INS, valoarea acestuia s-a redus, de fapt, dacă ne raportăm la inflație. Iar din leafă, un angajat mediu din România rămâne cu aproape 57% după aplicarea taxelor.
Salariul a crescut în acest an, dar raportat la inflație încasăm mai puțin. Foto arhivă
„Potrivit datelor INS, salariul mediu net în România a crescut 4,1% în luna septembrie 2025 față de perioada similară a anului trecut și cu 1% mai mult față de luna august. Dacă ne raportăm la august 2015, majorarea a fost de peste 254%, o creștere impresionantă, atât în termeni nominali, cât și reali. Cu toate acestea, deși creșterea, atât în termeni nominali, cât și în termeni reali, a fost impresionantă în ultimii ani, România rămâne la coada țărilor europene atunci când vine vorba de salariul pe oră.
Astfel, în țara noastră salariul mediu brut pe oră este 10,8 euro, comparativ cu 24 euro cât este media europeană. Avem însă și printre cele mai mari taxe pe salarii, motiv pentru care un angajat mediu în România rămâne cu circa 57% din acești bani”, explică Ion Soltinschi, consultant și planificator financiar.
Sursa mr.finance
Potrivit datelor INS, în luna septembrie, cele mai mari creșteri ale câştigului salarial mediu au fost de:
- 16,4% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii;
- 14% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale;
- 7-8,5% în activităţi de servicii anexe extracţiei, telecomunicaţii;
- 2,5-6% în alte activităţi industriale.
În topul celor mai bine plătite meserii, după salariul mediu brut pe industrie, se află celi din sectoarele: extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (21.036 lei), informaţii şi comunicaţii (18.003 lei) și intermedieri financiare și asigurări (14.517 lei).
La polul opus, cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în domeniul transporturilor aeriene (14,9%). Diminuări între 2% și 6,5% s-au consemnat și în domeniile: fabricarea altor mijloace de transport, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, transporturi pe apă, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor.
În ce privește inflația, aceasta a fost în septembrie de 9,88%, după ce în august fusese de 9,85%. În octombrie, inflația a scăzut puțin la 9,8%, față de 9,88% în septembrie.
Cum ne protejăm de inflație
„Salariile medii în România, după o perioadă de stagnare în lunile precedente, au crescut în septembrie, dar doar în termeni nominali. În termeni reali, adică ajustat la inflație, salariul mediu a scăzut în România comparativ cu anul trecut. Astfel, apare nevoia reală de a ne proteja împotriva inflației”, precizează Ion Soltinschi.
Specialistul recomandă, pentru a diminua efectele acestui fenomen, investițiile în instrumente cu randament peste rata inflației. Potrivit acestuia, cea mai bună metodă de protecție este să plasezi banii în instrumente care oferă dobânzi sau randamente mai mari decât rata inflației.
În funcție de profilul de risc, acestea pot fi:
- Titluri de stat, în special cele emise în lei cu dobândă fixă de 6-7%, pentru că sunt sigure și garantate de stat, chiar dacă dobânda oferită este mai mică decât rata inflației;
- Fonduri de investiții diversificate, care combină acțiuni și obligațiuni, potrivite pentru protejarea capitalului pe termen mediu-lung.
O altă recomandare este diversificarea portofoliului în active reale, care tind să-și păstreze valoarea în timp ce prețurile cresc. Cum ar fi, de exemplu, investițiile imobiliare – în apartamente, terenuri, spații comerciale, ale căror prețuri cresc, de regulă, odată cu inflația – sau în aur și metale prețioase, considerate active de refugiu în perioadele de instabilitate.
„Pe termen lung, investițiile în acțiuni sau fonduri mutuale sunt printre cele mai eficiente forme de protecție împotriva inflației. Companiile își ajustează prețurile și veniturile în funcție de inflație, iar valoarea acțiunilor tinde să reflecte aceste creșteri”, afirmă consultantul financiar.
Recomandările în acest caz sunt investițiile directe în acțiuni listate la Bursa de Valori București sau la bursele internaționale și cele în fonduri mutuale sau ETF-uri care urmăresc indici precum BET, S&P 500 sau MSCI World. Randamentele medii anuale ale acestor investiții pe termen lung sunt de 8-10%, prin urmare depășesc inflația și asigură o creștere reală a capitalului.
Evoluția dobânzilor la titlurile de stat
Revenind la titlurile de stat, dobânzile oferite variază în funcție de program (Fidelis sau Tezaur), scadență și dacă se adresează donatorilor de sânge.
De exemplu, emisiunile Fidelis din februarie au avut dobânzi de până la 7,95% (lei) și 6,25% (euro), iar emisiunile Tezaur din decembrie 2024/ianuarie 2025 au avut dobânzi de până la 7,60%. De asemenea, există și tranșe speciale pentru donatorii de sânge cu dobânzi mai mari.
Programul Fidelis
Dobânzi în lei:
Emisiunea din februarie: 6,95% (1 an), 7,65% (3 ani) și 7,95% (5 ani).
Emisiunea din mai: 6,75% (1 an), 7,40% (3 ani) și 7,80% (5 ani).
Tranșa pentru donatorii de sânge (scadență 1 an): 7,95%.
Tranșa specială pentru donatorii de sânge (scadență 2 ani): 8,35%.
Dobânzi în euro:
Emisiunea din februarie: 4% (2 ani) și 6,25% (7 ani).
Programul Tezaur
Dobânzi:
Emisiunea din decembrie 2024/ianuarie 2025: 6,45% (1 an), 7,20% (3 ani) și 7,60% (5 ani).
Dobânzile pot ajunge până la 7,90% la alte ediții, cum ar fi cea din iulie 2025.
Emisiunea din octombrie 2025: a inclus dobânzi de până la 7,30%.
